Introdus odată cu noua legislație maghiară a imigrației din 2024, așa-zisul „Program național de vize” oferă un permis temporar de rezidență, care dă drept de ședere pentru 2 ani, cu posibilitatea de extindere. Deținătorii actului pot obține ulterior și rezidența permanentă. La aceasta se mai adaugă și dreptul de a munci, deschide afaceri sau chiar de reîntregire a familiei. Cardul poate fi aprobat într-o procedură rapidă de până 21 de zile, potrivit informațiilor oficiale.
Anunțul guvernului maghiar a fost făcut pe 9 iulie, la scurt timp după ce Ungaria a preluat președinția rotativă a Uniunii Europene, iar premierul Viktor Orban a revenit de la Moscova, din ceea ce a numit o „misiune de pace” în Ucraina.
Europarlamentarul Eugen Tomac a spus Europei Libere că facilitarea vizelor arată că „Ungaria a trecut cu mult prea mare ușurință peste linia roșie în relația cu Federația Rusă”. Românul este unul din cei 68 de eurodeputați care au semnat scrisoarea deschisă prin care au cerut Comisiei Europene să ia în considerare eventuala suspendare a țării din zona Schengen.
Ce provoacă îngrijorări la Bruxelles?
Criticii atrag atenția că oferirea unor asemenea permise de muncă cetățenilor ruși și bieloruși vine la pachet cu viza Schengen, care oferă posibilitatea de a circula liber în aproape toată Uniunea Eruopeană, dar și în Norvegia și Elveția, fără a trece controalele de securitate sau de orice alt tip.
Astfel, decizia Budapestei vine în contrast cu practica altor state membre ale UE în acest domeniu, cum ar fi țările baltice, Polonia, Finlanda, Cehia, care au introdus mai multe restricții pentru cetățenii ruși și bieloruși.
Budapesta și-a justificat decizia prin nevoia de specialiști și muncitori ruși sau bieloruși care urmează să fie angajați la extinderea centralei nucleare Paks II din centrul țării, care ar urma să fie realizată de gigantul nuclear de stat rus – Rosatom.
- Te-ar putea interesa și: Membri ai Parlamentului European, indignați că Ungaria ușurează intrarea în țară a rușilor și belarușilor
Eurodeputatul Eugen Tomac spune că momentul anunțării acestei decizii vine într-un context în mare parte favorabil pentru unguri. Ungaria deține președinția Consiliului Uniunii Europene, iar Comisia Europeană se află în tranziție.
„Comisia se află într-un proces de tranziție pentru că avem un președinte reales, reconfirmat, care se află în pline negocieri cu toate statele pentru componența Comisiei și Ungaria profită de această situație de tranziție și încearcă să își maximizeze relația antieuropeană pe care o are în favoarea Rusiei”, a spus Tomac pentru Europa Liberă.
Ungaria a fost suspectată și în trecut că ar fi o „poartă” de intrare pentru spionii ruși. La presiunile Washingtonului, Budapesta a închis Banca Internațională de Investiții, o instituție financiară controlată de Rusia, care în 2019 și-a mutat sediul de la Moscova la Budapesta. Decizia mutării a fost privită cu suspiciune, mai ales că personalul rus al băncii se bucura de imunitate diplomatică.
Comisia Europeană cere explicații
Printre primii oficiali care au reacționat la decizia Budapestei de a oferi cetățenilor Rusiei și Belarusului acces la rezidența temporară și călătoria în spațiul Schengen a fost președintele popularilor europeni, Manfred Webber. Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Charles Michel, el a spus că inițiativa Ungariei va permite rușilor „neverificați” să călătorească liber în cea mai mare parte a blocului comunitar, iar această situație generează riscuri majore pentru securitatea Uniunii. Weber a solicitat ca subiectul să fie abordat de liderii UE la summitul din octombrie.
„Noile norme discutabile creează portițe reale pentru activitățile de spionaj, permițând potențial unui număr mare de ruși să intre în Ungaria cu o supraveghere minimă - un risc grav pentru securitatea națională”, a spus Weber în scrisoarea publicată de Financial Times.
Guvernul maghiar a respins acuzațiile lui Weber, pe care le-a numit „minciuni (...) absurde și ipocrite”. Într-o postare pe rețelele sociale, purtătorul de cuvânt al executivului maghiar, Zoltan Kovacs, a acuzat Bruxellesul că ar forța Ungaria să renunțe la propriul sistem de protecție a frontierilor și la practicile de azil.
„Instituțiile de la Bruxelles fac tot ce le stă în putere pentru a se asigura că Ungaria e forțată să-și desființeze sistemul strict de protecție a frontierelor și de azil, permițând sutelor de mii de imigranți ilgali să intre în țară și astfel, în Uniunea Europeană”, a spus Kovacs într-o postare pe rețeaua X.
Șeful diplomației maghiare, Peter Szijjártó a insistat că cetățenii ruși și bieloruși au nevoie în continuare de viză pentru a intra în Ungaria și în zona Schengen, precum și pentru a obține permisul de ședere. El a mai declarat că țara sa are cele mai stricte reguli pentru imigrație din toată Uniunea.
Comisia Europeană a confirmat că a cerut oficial explicații Budapestei privind noul regim de care se bucură cetățenii ruși și belaruși. Executivul european urmează să se familiarizeze cu „domeniul de aplicare al acestui sistem și dacă acesta intră sub incidența normelor UE”, a declarat Anitta Hipper, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, pentru Current Time.
O explicație a fost cerută și de comisara pentru afaceri interne a UE, Ylva Johansson, care într-o scrisoare adresată ministrului de Interne maghiar, Sandor Pinter, a invocat riscurile pătrunderii spionilor ruși în Uniune, făcând referire la informații despre „acte de sabotaj și atacuri asupra infrastructurii critice”.
Totuși, în conformitate cu normele UE, guvernele naționale au competența de a lua propriile decizii privind migrația legală și permisele de muncă. Persoanele din afara UE care dețin o viză UE pot circula în general liber în spațiul Schengen, care cuprinde 29 de țări, inclusiv Norvegia și Elveția.
Presiune din partea Parlamentului European
În Parlamentul European, un grup de peste 60 de eurodeputați au inițiat o scrisoare deschisă prin care au făcut apel la Comisia Europeană să ia măsuri restrictive împotriva Ungariei. Eurodeputații, inclusiv inițiatorii, Danuše Nerudová și Petras Austrevicius, au cerut investigarea de urgență a deciziei Ungariei.
„Decizia iresponsabilă a lui Orban reprezintă o amenințare de securitate semnificativă pentru toate statele membre și cetățenii lor. Acești „muncitori” cu vize maghiare vor avea capacitatea de a se muta liber în întreaga zonă Schengen. Fără o verificare corespunzătoare, este un risc ca acești cetățeni non-UE să întărească rețeaua de spionaj rusă din interiorul UE”, se arată în scrisoare.
În cazul în care Budapesta va refuza să-și schimbe politica, semnatarii scrisorii cer să se revizuiască prezența Ungariei în zona Schengen, să se introducă inclusiv controale la granița maghiară sau să se refuze recunoașterea vizelor Schengen emise de guvernul maghiar.
Eurodeputatul român Eugen Tomac susține că inițiativa are un efect important pentru că, spune el, Comisia Europeană nu poate ignora un apel public al europarlamentarilor.
„Comisia va veni în septembrie să ne explice ce măsuri s-au luat. Sunt absolut convins de acest lucru. (...) Deja Comisia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la această abordare, pentru că în momentul de față în UE beneficiază de vize Schengen un milion de cetățeni ai Federației Ruse, iar regimul de vize a fost restricționat pentru multe categorii de cetățeni ruși”, susține Tomac.
Europarlamentarul român a mai spus că este posibil ca Ungaria să riposteze.
O opinie similară a exprimat și premierul Poloniei, Donald Tusk, care a cerut „prudență” din partea politicienilor europeni care au cerut aplicarea unor măsuri mai drastice, printre care și suspendarea Ungariei din zona Schengen, potrivit Rzeczopospolita.
„Excluderea din spațiul Schengen este de fapt un preludiu la excluderea din Uniunea Europeană. Aici aș fi prudent”, a spus Tusk în cadrul unei conferințe de presă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
