Pe fondul pandemiei de COVID-19, al crizei gazelor, al crizei economice și sociale se observă și un pesimism al cetățenilor cu privire la evaluarea direcției în care se îndreaptă lucrurile la nivel național și internațional. Experții sugerează că evaluarea prezentului comparativ cu trecutul și, mai ales, percepția viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine în societate. Despre crize și reforme vorbim la acest sfârșit de săptămână.

* * *

Un sondaj realizat și prezentat în această săptămână de Date Inteligente (iData) arată că, în cazul în care duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare anticipate, trei partide ar accede în legislativ. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Socialiștilor și Partidul „Șor”. Președinta Maia Sandu este politiciana care se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor. În topul încrederii se mai regăsesc Igor Dodon, Ilan Șor, dar și alți politicieni care acumulează un procent mai mic, adică de nici până la 3 la sută. La sondaj au participat 999 de respondenți din 324 de localități, în perioada 11-23 ianuarie. Cercetarea a analizat și perspectivele de politică externă. Potrivit autorilor, în ianuarie numărul celor care doresc integrarea în UE este de 58 la sută, iar cei care doresc Unirea cu România alcătuiesc aproape 39% dintre respondenți. Despre drumul pe care se îndreaptă Republica Moldova, Europa Liberă a stat de vorbă cu trecători întâlniți la întâmplare în satul Cornova din raionul Ungheni.

– „E tare greu de trăit, mai ales pentru lumea de la sat, e tare greu. Cândva se spunea așa: „Solnecinaia Moldova” (Moldova înfloritoare), dar acum unde-i ea? Nu-i niciun viitor, tragem nădejde să fie mai bine, dar numai cu nădejdea rămânem, numai cu nădejdea...”

Europa Liberă: Dar de cine depinde acest viitor mai bun?

– „De locuri de lucru și, estestvenno (evident), ca să fie măcar cât de cât plătite. Tot se scumpește, bunăoară și benzina, și totul lui tot, se scumpesc productele, iaca și pâinea s-a scumpit, totul lui tot s-au scumpit, dar locuri de muncă nicicacum, numai cât să ne ducem peste hotare – soțul într-o parte, soția în altă parte. Aceasta nu-i viață, îi distrugere de familie!”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Cornova, Ungheni, și întrebăm cetățenii: cum se trăiește în sat și în stat?

– „Greu, că tineretul nu-i, sunt foarte mulți pensionari și care au rămas în sat sunt acei care așteaptă asistență socială și lenevesc, și trândăvesc. Asta este realitatea.”

Europa Liberă: Aceasta este constatarea Dvs.

– „Da.”

Europa Liberă: Dar cum vedeți depășirea acestei stări și ce soluții ar trebui să aibă cei de la guvernare ca să nu se vorbească, iată, despre această situație?

– „O soluție – să fie mai multe locuri de muncă și să fie bine plătite, salariile, un salariu minimal ca omul să poată să-și întrețină viața, existența de zi cu zi.”

Europa Liberă: Un salariu bun cât ar însemna, ce sumă?

– „10-15 mii, asta ar însemna un salariu bun. În cazul în care sunt familii unde mai sunt studenți, unde sunt copii de întreținut, 10-15 mii eu cred că ar fi suficient ca un om de rând să poată să-și ducă traiul și existența aici, în sate, și în Republica Moldova, ca să nu plece peste hotare.”

Europa Liberă: Dar credeți că e ușor pentru cei care guvernează să găsească acești bani și să mărească și pensii, și salarii, și indemnizații?

– „Nu le este ușor nici lor brusc, deodată, să ridice la 10-15 mii ca salariul minim să fie așa, pentru asta trebuie să se gândească bine, să găsească soluții de unde să ia și cum, pentru că n-au de unde să ne dea și noi înțelegem lucrul acesta, pentru că toată lumea a plecat și cine a rămas? Și iarăși trebuie să trăim pe împrumuturi.”

Europa Liberă: Reforma și cum înțelege cetățeanul să fie acceptată reforma, să se implice, să nu trăiască marea dezamăgire că reforma este doar un cuvânt de ocară, și nu o reformă care să aducă prosperitate și bunăstare cetățeanului? Iată, pentru Dvs. cât de mult contează să fie promovate reforme și care ar fi cele mai importante?

– „Reformele trebuie promovate, să nu fie în învățământ corupție, să nu fie în medicină corupție, pentru că uneori sunt nevoiți lucrătorii din aceste sfere să ia mită, pentru că salariul nu le ajunge. Și iată, dacă ar fi legi mai sănătoase, care să permită un trai decent, eu cred că încet-încet, cu pași mici poate, dar corupția ar ieși din țara noastră și ar fi un trai cât de cât mai decent. De aici, eu cred că prima reformă este „Stop corupției!”, că, din păcate, pe ușă peste tot locul scrie „Stop corupției!”, dar...”

Europa Liberă: „Nu dați mită”...

– „Și „Nu dați mită”, da, dar situația nu este chiar așa, realitatea este mult mai dură.”

Europa Liberă: Pentru Dvs. contează încotro Moldova – mai aproape de Est, mai aproape de Vest, și dacă vectorul politicii externe este și el decisiv pentru ziua de mâine a statului?

– „Da, eu cred că, dacă o să fie odată și odată Marea Unire, că noi toți vrem cu România, pentru mine integrarea europeană înseamnă o soluție, lucru mai bine plătit și salarii.”

Europa Liberă: Dar o relație bună cu Rusia cum ar trebui s-o clădească, s-o dezvolte Republica Moldova?

– „Trebuie să trăim bine cu toți vecinii dimprejur, așa și cu Rusia, dar la moment în viața actuală e mai bine cu Europa.”

Europa Liberă: O escaladare a conflictului între Rusia și Ucraina cât de mult vă îngrijorează?

– „Mă îngrijorează! Mi-e frică pentru ziua de mâine, da, cu sinceritate spun lucrul acesta, în fiecare seară urmăresc știrile și mă îngrijorează, pentru că avem părinți, avem copii și viața lor poate să fie pusă în pericol, inclusiv a noastră și chiar mă îngrijorează.”

Europa Liberă: Și în următorii cinci, zece ani cum vedeți schimbările, cum vedeți Republica Moldova și satul Cornova?

– „În următorii zece ani? Dacă continuă să plece, văd un sat fără viață; dacă o să fie reforme – un sat cu viață.”

– „Să scoale fundul de acolo din parlament și să vină printre oameni. Dna Valentina, este o întrebare, de multe ori chiar văd, am eu un ginere și lucrează la o organizație foarte mare de aici din Ungheni, nu pot să-i dau numele, îi dă pe două liste leafa, cum se spune „ciornîi spisok”. Măi, chiar nu-i ia nimeni de gât, ce se înseamnă asta? Înseamnă că acela nu numai o casă o să aibă, dar o să aibă și kvartiri (apartamente), și case, și mașini, dar sărmanul om o să rămână cum o rămas rob, așa și o să rămână, nu-i regulă, nu știu de ce, dar...”

– „Din cauză că statul n-are bani, el de fapt sunt bani, dar ca să plătească la lume, fiindcă tare mulți nu plătesc impozitele, ei plătesc impozitul în jumate, nu plătesc impozitul cât trebuie sau tare multă lume este la grupă, dar omul cela îi sănătos tun, dar el îi la grupă, fiindcă o făcut-o prin cunoștințe. Iaca cu ajutoarele acestea, eu înțeleg, îs de acord, că într-adevăr sunt familii la care li-i greu, dar tare mulți în ziua de azi se folosesc. „Ei, că mie o să-mi dea ajutor social”, și nu muncesc, șed și nu muncesc, așteaptă să le dea statul și iaca din cauza la unii de aceștia care stau și nu vor să facă nimic, că o să le dea statul.”

– „Suntem optimiste, ne gândim că o să fie, dacă nu azi – mâine, dacă nu mâine – poimâine, dar iaca mă uit că unde te întorci, dacă n-ai bani – ești prost. Dar de ce ești prost? Că n-ai bani.”

– „Matale vezi că 30 de ani ei au furat? De-atâta noi și suntem săraci acum. 30 de ani ei au furat! Cum noi putem să ne îmbogățim acum, dacă ei ne-au furat și ne-au furat permanent, fără niciun simț omenesc?”

Europa Liberă: Și ce-i de făcut?

– „Dar ce-i de făcut? De judecat, de pus prin pușcărie urgent trebuie, urgent lucrul acesta trebuie de făcut.”

Europa Liberă: Problema transnistreană poate fi soluționată?

– „Niciodată, fiindcă ei îs stăpâni, rușii îs stăpâni pe noi, ei ne manipulează cum le place lor și noi nu avem putere, în primul rând.”

Europa Liberă: S-au înstrăinat cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului?

– „Nu s-au mai înstrăinat, dar îi amăgesc acolo, cu gazele naturale îi amăgesc, cu bombonelele lor, ca pe copiii mititei îi amăgesc pe dânșii și ei în asta cred, și în noi n-au încredere, și de-atâta așa se petrece.”

Europa Liberă: Dar poate crește încrederea asta acum?

– „Poate crește numai dacă ne-om uni, împreună vom fi, atunci.”

Europa Liberă: Dar în ce condiții poate să fie această unire?

– „De convins rușii, pe Putin de convins să cedeze și să nu ne țină el aici sub controlul lui și să facă ce vrea el cu noi. Iaca de ce, cu dânsul trebuie în direct de vorbit, dar nu, cu aceștia n-ai ce vorbi, care-s pe loc.”

Europa Liberă: Ce trebuie de vorbit cu dl Putin?

– „Să dea să fie Moldova întreagă și-i tot, iaca ce. Să nu se amestece el îndeobște încoace în Moldova, să nu aibă el, că să ne acapareze iară din nou, și să fim ca robi pentru dânsul.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am poposit aici, la Cornova, Ungheni, și întrebăm cetățenii: încotro Republica Moldova, pe ce cale se îndreaptă?

– „Eu sper că spre calea europeană și reunirea cu Patria-mamă, calea cea mai benefică și cea mai corectă!”

Europa Liberă: Care sunt avantajele?

– „Ne-am simți mai liberi, oamenii poate ar înțelege ce mai înseamnă și responsabilitate, nu numai democrație, fiindcă oamenii mai așteaptă că o să vină brigadierul și o să-i scoată la lucru, și o să-i scrie acele trudozile. Să uităm despre asta, trebuie singur să activezi, trebuie să fii o persoană care duce răspundere de tine și de cei din jurul tău. Eu și spuneam, ca profesor, că în țările din Europa sau din America orice părinte când vine la școală încheie un contract cu administrația instituției de învățământ, unde își asumă unele responsabilități, la noi încă părinții nu prea înțeleg aceste responsabilități și copiii nu prea le înțeleg. Și noi, prin mesajul nostru către copii, le vorbim despre asta că, uite, asta este calea: ca să primești trebuie și să dai.”

Europa Liberă: Reforma e înțeleasă de cetățean, e acceptată, e gata omul de la firul ierbii să spună că e pregătit să facă un sacrificiu în speranța că vine bunăstarea și prosperitatea și în casa lui?

– „Nu toți încă au înțeles-o, dar reforma trebuie de făcut și în așa fel ca și omul să vadă că, uite, el este văzut, dacă ar fi în agricultură date subsidii în așa fel ca ea să se poată dezvolta și omul să vadă că el a făcut litrul ăla de lapte, dar are unde-l realiza, are piață de desfacere și el ar înțelege că are pentru ce lucra.”

Europa Liberă: Și în lista reformelor pe care le-ați pune: unu, doi, trei?

– „Reforma justiției să continue, eu înțeleg că mai sunt unele carențe, dar asta este. Reforma învățământului, fiindcă ea este la bază – educația, dacă nu e educație, nu e nimic! Reforma industriei, economiei, asta este baza, baza țării trebuie să fie economia și industria.”

Europa Liberă: Și când le vorbiți copiilor despre viitorul Republicii Moldova, ce le spuneți, dacă sunteți profesor?

– „Le spun despre faptul că eu o văd în marea familie europeană, fiindcă suntem în Europa.”

Europa Liberă: Și relația cu Federația Rusă cum ar trebui să fie?

– „Pragmatică, adică facem contractul, dar nici să zic că noi să pierdem legătura, noi trebuie să avem legătură cu toată lumea.”

Europa Liberă: Din criza gazelor lecția pe care trebuie să o învețe Republica Moldova care e?

– „Diversificarea pieței și o importanță foarte mare o are energia verde, utilizarea resurselor ecologice pe care le avem aici, că, uite, aici avem nu departe dealul Veverița, care este al doilea după înălțime în Moldova. Acolo s-ar putea face, că nu este aproape de localități ca să facă gălăgie sau ceva, s-ar putea acolo de făcut niște stații eoliene, apoi vedem aici câte resturi rămân care pot fi utilizate, adică vița de vie, curățatul copacilor ș.a.m.d.”

Europa Liberă: O escaladare a conflictului dintre Rusia și Ucraina vă preocupă, vă îngrijorează?

– „Mă îngrijorează, fiindcă am acolo o verișoară, în Donețk.”

Europa Liberă: Și ce vă spune ea?

– „Spune că situația e clară și ea, nu-i clară adică și ei stau așa, ca pe ace. I-am spus: „Vino la mine”, fiindcă nu poți ca pe cel care ți-i rudă, ți-i aproape să-l lași de izbeliște, dar eu socot că totuși rațiunea va învinge, cu toate că eu zic așa, că nu trebuie de cedat șantajului rus, nu trebuie de mers, fiindcă ce, ne întoarce înapoi în Ialta? Iar împărțim, croim harta, facem pactul Ribbentrop-Molotov?”

Europa Liberă: Dar și Republica Moldova are un conflict nesoluționat de 30 de ani, conflictul transnistrean. În lista priorităților pentru Dvs., cetățeanul simplu, ce loc ocupă această problemă?

– „Păi, eu am terminat Institutul din Tiraspol și m-aș duce acolo, și mi-aș aduce aminte de tinerețe, dar eu socot că cel mai important este ca de cerut, de făcut tot posibilul ca armamentul să fie retras de acolo și care nu – să fie lichidat, adică distrus. Și de mărit nivelul de trai pe partea noastră, și atunci ei o să înțeleagă că, uite, asta e calea, fiindcă omul de la bine nu fuge. Eu sper că dacă măcar cât de cât reformele propuse de către guvernul Gavrilița și de către Maia Sandu ca președinte vor lucra și Maia Sandu va mai câștiga unul, socot că după al doilea mandat poate ceva-ceva se va vedea, adică va apărea o luminiță în tunel.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Cornova, Ungheni, și vorbim cu cetățenii despre cum se trăiește în sat, în stat. Cum vedeți perspectiva satului?

– „Ceva bun nu vedem nimic, vedem scumpiri, restul, nimic bun, fug...”

Europa Liberă: Dar aveți și explicații de ce prețurile cresc?

– „De-atâta că nu avem conducere.”

Europa Liberă: Credeți că cei de la guvernare decid într-o piață liberă prețurile?

– „Păi cred că ar trebui să fie ceva, cred că da, că dacă noi producem ceva, atunci vindem grăunțele cu 2 lei și cumpărăm motorină cu 19,60, să mă scuzați, înseamnă că nu-i ceva real și cred eu că dacă a mai rămas vreo doi care suntem mai tari de caracter – o să fugim și noi.”

Europa Liberă: Dar v-ați gândit vreodată să plecați?

– „Eu m-am gândit să șed aici, dar cred că o să ne coșească să ne ducem, că-i imposibil, dacă anul trecut ceva-ceva ne-am mai mișcat, anul acesta eu nu văd mișcări, văd atât bancrotizare, pârloage și păcat de clubul acesta care s-a făcut, că numai pomenim morții într-însul.”

Europa Liberă: Dar așa se consideră, că cetățeanul trebuie să fie luptător și învingător, și cu greutățile, și cu nedreptățile?

– „Păi, da, eu înțeleg, pur și simplu asta-i imposibil ca să lupți, 2 lei grăunțele și 19 lei motorina, asta-i imposibil, dacă cineva, măcar și ministrul agriculturii ar veni la Cornova în locul meu înseamnă că el tot ar spune așa, poate și mai rău.”

Europa Liberă: Sunteți agent economic aici în sat?

– „Da.”

Europa Liberă: Și ce faceți?

– „Lucrăm, facem agricultură. Vă spun că cumpărăm motorina cu 19 și vindem grăunțele cu 2 lei, și dacă cineva cunoaște matematica și poate să socoată că aici este venit înseamnă că eu nu știu matematica.”

Europa Liberă: Dar ce trebuie să facă cei de la putere ca să vă ajute să obțineți venit?

– „Ar trebui să facă așa, că dacă grăunțele se iau de la mine cu 2 lei, apoi să fie motorina măcar 10, dar dacă ea îi 20, atunci să fie măcar 4-5 lei grăunțele, nu că cineva le cumpără de la mine și le vinde acolo cu 7 lei și noi rămânem cu...”

Europa Liberă: Dar Dvs. de ce lăsați ca intermediarul să vă cumpere producția?

– „Pentru că eu nu am posibilitate să duc în România, eu n-am posibilitate să duc la Giurgiulești și să dau direct, eu trebuie să lucrez prin cineva, și aceeași sămânță, aceeași silitră care anul trecut a fost 5.000 tona, anul acesta e 20.000. Este un control undeva? Cineva se gândește la ceva, cunoaște oare, poate să se ducă în clasa întâi să facă matematică? Păi, subvenționare nouă ne dă la procurarea tehnicii, pentru asta mulțumim, asta se gândește, cât de cât avem un sprijin, dar în afară de ceea că eu am procurat tehnică, trebuie să o mai exploatez, dar să o exploatez în așa mod încât să am și oleacă de venit, să pot să plătesc un lucrător, să pot să cumpăr chimicale, să pot să fac, că dacă semăn porumbul liși bî (doar ca să zic) că l-am semănat, dar trebuie să-i dau îngrășăminte, ca la toamnă să am rezultate.”

Europa Liberă: Dar credeți că dacă ați fi Dvs. acolo în parlament, în guvern, la președinție, în fruntea țării, ați face mai multe?

– „Nu pot să spun, că n-am ajuns acolo, nu cunosc în detalii toate nuanțele care-s acolo, dar eu spun ceea ce cunosc aici, că dacă am votat și m-am gândit că cineva o să fie și o să facă, în orice caz nu mai cred, gata.”

Europa Liberă: Sau ați vrea totuși niște reforme să fie promovate și să aibă și finalitate?

– „Nu vreau nimic, vreau sănătate și atât! Și vreau să se gândească la pensionari, la acei care, să spun așa, ori mor de frig, ori mor de foame, dacă achită gazul, înseamnă că mor de foame, dacă n-achită gazul, le rămân ruble, dar înseamnă că mor de frig, așa că...”

Europa Liberă: Câți bani i-ar trebui unui cetățean să zică că are o viață decentă?

– „Să zicem că cu 1.000 de euro, încă dacă ar fi așa, s-ar putea să o întindă, depinde de familie unde trăiește, la Cornova să zic că poate să trăiască cât de cât, dar depinde de prețuri și în toată ziua se scumpește. Chiar în toată ziua se schimbă prețurile acestea, în toată ziua vine motorină, în toată ziua vine benzină, că în toată ziua ea crește și crește, și crește, și crește?”

– „Criza asta nu depinde de noi, criza este mondială, dar reforma trebuie să vină de la noi, de la guvernanții noștri. Agenții economici s-au dezamăgit cu totul. Bun, s-a scumpit mondial, care e intervenția guvernului la oamenii aceștia, ce fac ei, îi lăsăm așa de izbeliște?”

Europa Liberă: Subvenții ca să fie alocate celor care au nevoie, trebuie să fie niște acumulări în buget, bugetul este auster, bugetul mereu a fost un buget consumist.

– „Un politician de la noi cândva a spus, că gata, coaseți-vă buzunarele toți și ne apucăm de lucru, toți să-și coase buzunarele și atunci vin bani în buget. Un fost tot președinte de-al nostru spunea că noi avem bani în țara asta, numai trebuie de închis toate robinetele care-s la stânga și atunci banii o să fie.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că e nevoie ca cineva să-și coase buzunarele, cei de la guvernare au pus printre priorități lupta împotriva corupției și reforma justiției. E o prioritate pe care trebuie să se concentreze în continuare cei de la putere?

– „Clar că este o prioritate, dar de-acum cuvântul „corupție” și cuvântul „rezonabil” la noi a devenit ca o batjocură, că cândva cineva a spus că termeni rezonabili, și acum unde te întorci îi corupție și corupție. «Măi, luptați, nu declarați, nu la televizor».”

Europa Liberă: Multe critici se îndreaptă la adresa guvernării, dar cei de la putere spun că au și ei o scuză că s-au suprapus foarte multe crize acum: criză energetică, criză pandemică, criză economică, criză socială.

– „Corect, dar iarăși mă întorc la salarii. Președintele țării – salariu 20.000 și Doamne ferește ce era făcut. Cum un președinte de țară să primească 20.000 și la o întreprindere de stat, tot a statului, nu-i privată, că dacă era privată poate să aibă și sute de milioane salariul, cum poate să aibă 150.000 salariu? Cum? Cum? Iaca lasă să-mi spună mie primul ministru cum poate să fie așa ceva, întreprindere de stat, nu vorbesc de privat. Nu, e imposibil așa ceva! Dacă nu se întorc înapoi în învățământ și în medicină, ei pot să facă, toată corupția să o închidă și să se termine că tot degeaba, medicii au să fugă, învățământ chiar nu avem. Să vă spună acuși dna directoare câți copii are în școală și câți profesori la pensie, și câți îs fără pensie. Plus la asta, noi știm cum se duc oamenii la învățat la pedagogie acum, dar dacă nu-i carte și nu-i sănătate, degeaba ne muncim noi cu corupția. Da, e o prioritate și aceasta, dar să nu uite de învățământ și de medicină, niciodată nu trebuie să uite, nicio guvernare nu trebuie să uite asta, asta în primul rând trebuie să fie – învățământul și medicina, oamenii să fie sănătoși. Unui popor sănătos îi vine să mai gândească, să mai muncească, când el se gândește că trebuie să se ducă, băbuța are pensie 1.500 și trebuie să ia medicamente de 2.000, de unde să mai ia, trebuie să mai împrumute de unde 500 de lei, dar cu ce să mai mănânce, cu ce să mai trăiască? Uitați-vă în sate, peste tot locul, nu numai la noi, la noi medicul de familie e la pensie. Cât el, Dumnezeu să-i dea sănătate, o să poată – o să mai ducă, cât nu o să poată el, omul nu-i veșnic, ce facem atunci? Vine alt medic aici? Nu cred.”

Europa Liberă: Că-i proastă infrastructura, de ce să nu vină un alt tânăr specialist aici la Cornova?

– „Ia uitați-vă cum au făcut cu învățământul, da, cât dădeau atunci la tinerii specialiști, la 100 de mii și ceva, efectul este? Nu-i, zero! De ce nu-i? Pentru că trebuia să le pună condiția: „Îți dau 160.000, dar tu de acolo zece ani nu te duci”. Dacă el zece ani nu se duce de acolo, se căsătorește, are copii, tot rămâne la fața locului, dar așa – trei ani, el ținea ca cu dinții trei ani, a luat suma de bani și... în Europa.”

* * *

Opinii adunate la întâmplare în satul Cornova din raionul Ungheni. Guvernarea PAS a promis reforme îndrăznețe, ambițioase și urgente, dar creșterea accelerată a costurilor energetice care nu prezintă semne de reducere stârnește temeri în societate. Facturile mai mari la utilități îi nemulțumesc pe majoritatea cetățenilor. Despre principalele provocări în contextul reformelor, o convorbire cu politologul Ilian Cașu, care ne vorbește despre direcția în care se îndreaptă Republica Moldova.

Ilian Cașu: „Nu vreau să încep cu vectorul geopolitic, direcția Est-Vest, eu vreau să vă explic o altă abordare – direcția unui stat dezvoltat, bazat pe drept, acolo unde, dacă vorbim de actuala guvernare, cei care au venit nu fură banul public prin scheme și cei care au furat timp de 30 de ani sunt responsabilizați conform Codului penal, și nu numai băgați în pușcărie, dar și statul, în baza legii, recuperează activele și banii furați de la cetățeni timp de 30 de ani. Și atunci când instituțiile statului vor fi funcționale, asta este și marea reformă, și acest stat puternic, întărit va influența deja vectorul politicii externe.”

Europa Liberă: Dar care sunt cele mai mari probleme pe interior, care trebuie prioritar soluționate?

Ilian Cașu: „Prioritară este lupta cu corupția, pentru că la anticipatele din iulie cetățenii au cerut oleacă de dreptate, ceea ce înseamnă, repet, cei care au furat acest stat și cetățeni sunt responsabilizați. Doi – vedem că această guvernare se confruntă cu câteva crize. Când au preluat guvernarea, era criza pandemică, a dat peste Republica Moldova criza gazelor, generată de factori externi, și aici vreau să subliniez ceva, pentru că în comparație cu criza pandemică, unde cetățenii aproape că n-au primit niciun fel de ajutor de la stat, cu excepția breslei medicilor, care au primit acea indemnizație de 16 mii de lei, dacă s-au infectat cu COVID la locul de lucru, iată că în criza energetică, în criza gazelor vedem un ajutor din partea guvernului.”

Europa Liberă: Deși eu pot să vă contrazic că și pe timp de criză pandemică, statul încearcă să asigure populația cu vaccin, spitalele sunt pregătite pentru a oferi tratament de calitate celor care au fost infectați, sunt lucruri care costă mult.

Ilian Cașu: „Absolut corect. Da, sunt lucruri foarte importante. Din punctul de vedere al cetățenilor, deci putem să comparăm acest ajutor pe factura la gaz cu faptul că în mare parte de la declanșarea crizei pandemice în martie 2020, cetățenii moldoveni au plătit de sine stătător pentru măști, dezinfectant și teste. Sunt niște costuri semnificative. În acest context, clar că iese în evidență acest ajutor la factura de gaze și vorbind de gradul de protecție al cetățenilor, evident că abordarea este corectă, pentru că resursele statului sunt limitate și de aceea cu cât mai puțin consumi, cu atât mai mare este compensația. Dar am făcut această comparație, mi se pare una semnificativă, dar și Dvs. aveți dreptate când ați punctat vaccinul și spitalele.”

Europa Liberă: Dar, apropo, despre războiul gazelor, admiteți că dacă ar fi avut o altă culoare guvernarea, Federația Rusă, Gazprom-ul, gigantul rus avea să cedeze în fața autorităților Republicii Moldova și negociau un acord cu un preț mult mai favorabil decât cel pe care l-au negociat actualele autorități?

Ilian Cașu: „Sunt speculații politice și am văzut deja declarații, cei care sunt în opoziție, normal că încearcă să facă capital politic, dar noi trebuie să ne amintim că am avut o guvernare Dodon-PSRM, Dodon declarat deschis mare prieten al Federației Ruse, și atunci Moldova plătea un preț la gaz mai mare decât Ungaria sau Austria, și era în situația când Dodon mergea în fiecare lună, poate de două ori pe lună la Moscova, și nu a rezolvat problema contractului la gaze, pentru că este un contract care nu a fost semnat de actuala guvernare, ci este unul mai vechi, guvernările ulterioare sau actuala guvernare oricum vor fi forțate, obligate să rezolve problema contractului la gazele naturale cu Federația Rusă. Deci, problemele persistă și sunt doar speculații, cu atât mai mult dacă vin din zona politicienilor care au fost deja la guvernare și nu au rezolvat această problemă. În problema gazelor nu contează pentru cetățeni aceste declarații tari, spunea cineva, nu-i dau numele, că „eu aș fi luat telefonul mobil sau fix și sunam la Kremlin și rezolvam”, deci acestea sunt speculații politice. Pentru cetățeni foarte, foarte mult contează gradul de protecție, pentru că este o problemă la nivel internațional, mai multe țări se confruntă cu facturile mari la gaze, la energia electrică, de aceea contează foarte și foarte mult gradul de protecție acordat cetățenilor care au nevoie de către guvern, de către stat și lucrul acesta contează foarte mult. Dacă guvernul poate și mai mult, pentru că, uitați-vă, deci am vorbit despre faptul că actuala guvernare: unu – nu fură, lucrul acesta l-au declarat oficial în campania electorală și dacă nu se fură banul public, atunci, ipsum factum, din start avem mai multe resurse ca să fie alocate la vremuri grele cetățenilor care au nevoie.”

Europa Liberă: Să revenim la războiul gazelor. Cum îi explicați Dvs. cetățeanului care își pune o întrebare firească: de ce în stânga Nistrului un metru cub de gaze costă nici un leu și de ce aici, în Republica Moldova, ar putea să ajungă la 15 lei?

Ilian Cașu: „Este o realitate, însă aici iarăși este o chestiune de contract de livrare a gazelor renegociat, sunt mai multe probleme care țin nu doar de statul Republica Moldova. Unii încearcă, chiar și de la guvernare, să ne spună că s-a negociat la Sankt Petersburg și Moscova doar componenta comercială, fără politică și geopolitică, însă în realitate noi putem face acest lucru atunci când scriem, dna Valentina, un articol analitic și separăm aceste două componente și facem un studiu doar pe componenta politică și unul pe cea comercială. În realitate este vorba despre politică și aici sunt foarte, foarte multe probleme, de exemplu: de ce cetățenii moldoveni din Transnistria plătesc un leu și noi plătim 11 lei? Este o problemă și lucrul acesta trebuie abordat la nivel interstatal, gazul nu este doar un produs comercial, gazul este un produs politic și, evident, prin gaz, prin acest produs se încearcă promovarea intereselor Federației Ruse la Chișinău. Nu putem să spunem că, uite, gazu-i doar produs energetic, achităm și „la revedere!”, nu este așa.”

Europa Liberă: Să comentăm și rezultatele ultimului sondaj de opinie pe care l-au făcut cei de la iData. Ei spun că, în cazul în care duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare anticipate, trei partide ar accede în legislativ. Este vorba de PAS, care ar obține peste 25 la sută, urmat de PSRM cu aproape 17 la sută și Partidul „Șor” cu peste 10 la sută. Despre ce vorbesc aceste date?

Ilian Cașu: „Important este fiecare sondaj dacă este veridic sau desenat, reprezintă o fotografie a momentului. Ne uităm când au fost colectate aceste date și...”

Europa Liberă: În luna ianuarie.

Ilian Cașu: „...eșantionul contează foarte mult, dar deocamdată partidul de guvernare mai profită de o fereastră de oportunitate, este un termen din economia politică, țările care au trecut prin marile schimbări și, cred eu, din iulie încoace încă această fereastră de oportunitate nu s-a închis. Caracteristic pentru fereastra de oportunitate este posibilitatea guvernării monocolore la Chișinău să realizeze niște schimbări radicale în situația în care oponenții acestei schimbări sunt încă slăbiți, dezorganizați. Eu nu pot să vă spun Dvs. ce se întâmplă în subterana politicului moldovenesc...”

Europa Liberă: Dar ce se întâmplă?

Ilian Cașu: „Se întâmplă un proces de regrupare, discuții, negocieri în situația în care toți își unesc forțele împotriva guvernării. Lucrul acesta se întâmplă și în alte țări, dar fereastra de oportunitate rămâne deschisă pentru niște schimbări semnificative în statul Republica Moldova.”

Europa Liberă: În cine au cetățenii cea mai mare încredere? În președinta Maia Sandu, în favoarea căreia și-au exprimat simpatiile peste 24 la sută dintre cei intervievați, șefa statului fiind urmată de ex-președintele Igor Dodon cu peste 13 la sută și de Ilan Șor cu peste 7 la sută.

Ilian Cașu: „Iată, dacă îmi permiteți să fac câteva comentarii vizavi de personajul de pe poziția a treia și cred că este o problemă foarte mare pentru Republica Moldova când această abordare politică a lui Ilan Șor, bănuit de furtul miliardului, „fur mult de la cetățeni, dar le dau oleacă și lor” este o problemă, pentru că această abordare politică nu a adus bunăstare. Eu odată am făcut comparația cu Robin Hood, dar el într-adevăr lua de la bogați și dădea la săraci, dar abordarea aceasta este una absolut păguboasă pentru statul Republica Moldova. Probabil, în cazul Partidului „Șor” este vorba despre o comunicare cu anumite segmente de cetățeni, o influență media consistentă, pentru că eu deseori văd la mai multe posturi media reclamă comercială, unde într-un sat din Orhei s-a pus iluminat stradal pe banul public raional Orhei sau pe banul din bugetul național și reclama comercială plătită este mai mult decât costul acelor lucrări, dar se merge pe propagandă și distribuirea informației prin mijloacele media cu plată. Lucrul acesta l-am observat și este unul absolut nebenefic Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Aproape 25 la sută au încredere în Maia Sandu, asta ar însemna fiecare al patrulea cetățean. Reușește Maia Sandu să devină președinta tuturor cetățenilor Republicii Moldova?

Ilian Cașu: „O întrebare foarte, foarte complicată. Bine, în politica moldovenească domină liderul și liderul este foarte important, în cazul Maiei Sandu și al partidului de guvernământ și mai mult, dar cred că actuala guvernare își poate crește ratingul sau majora șansele de reforme pentru cetățeni în situația în care are o strategie foarte eficientă de comunicare cu toți cetățenii Republicii Moldova, și nu numai eu, și altă lume observă lipsa acestei comunicări. Nu vreau să cred că este nedorință, cred că este problema internă a guvernării și a partidului de guvernământ.”

Europa Liberă: Instabilitatea din regiune poate să influențeze direcția pe care s-a angajat s-o parcurgă Republica Moldova?

Ilian Cașu: „Eu știu la ce vă referiți...”

Europa Liberă: La confruntarea ruso-ucraineană.

Ilian Cașu: „Confruntarea ruso-ucraineană este mai mult o confruntare între marile puteri și toți recunosc că este un fel de ping-pong, un fel de competiție de declarații foarte, foarte tari, dar războiul, dna Valentina, este continuarea politicului cu alte mijloace, cu gloanțe. Este aceeași politică războiul și eu vreau să cred că nu va afecta, în primul rând, efortul de reformă în Republica Moldova și că ceea ce a promis această guvernare monocoloră va realiza, pentru că este foarte și foarte important pentru statul Republica Moldova. Noi vorbim despre întărirea statului și construcția unui stat de drept, pentru că un stat puternic bazat pe norma legală poate mai bine să reziste provocărilor din regiune și pe plan internațional, decât un stat puternic măcinat de corupție și oligarhi.”

Europa Liberă: Cetățeanul vrea repede și acum să fie rezolvate problemele. Ele s-au acumulat pe parcursul a 30 de ani, dar foarte mulți oameni spun că nu mai au răbdare să aștepte și că uneori chiar nu mai cred nici în reformă, că poate să aibă un impact pentru ca să fie adusă bunăstare și prosperitate în casa cetățeanului. Iată, cum îi explicați omului de la firul ierbii că trebuie să aibă răbdare sau că trebuie să se implice și el în luarea unor decizii?

Ilian Cașu: „La nemți, de exemplu, sau, nu știu, la austrieci guvernarea trebuie să facă foarte mult, la noi – măcar ceva. Deci faci ceva, niște schimbări, ca omul să înțeleagă că, gata, s-a stopat furtul, s-au distrus schemele și guvernarea nu creează locuri de muncă, asta-i o promisiune electorală, guvernarea creează condiții propice ca omul să-și câștige decent existența. Deng Xiaoping, părintele Chinei moderne, spunea: „Nu le dați pește cetățenilor, ci undița, ca singuri să prindă pește și să-și creeze bunăstarea”. La fel și aici, cel care este ales local sau parlamentar, el este obligat să vadă, să conceapă interesul public. Evident că ispitele sunt mari și am avut și în spațiul public, la Comisia Electorală Centrală, la Curtea Constituțională se perindau mașini cu pungi. Acestea sunt realitățile. Dacă vorbim despre ceea ce au cerut cetățenii în anticipate – oleacă de dreptate –, atunci marii corupți, evident că nu președinția și executivul arestează, îi aduce, îi confiscă, dar se creează condiții, se pune presiune pe instituțiile statului ca această „oleacă de dreptate” să se realizeze.”

Europa Liberă: Dar asta se pare că e intenția celor care stau în fruntea țării?

Ilian Cașu: „Da, poate că intenția este bună, deocamdată realizările nu sunt pe potriva așteptărilor cetățeanului de rând, el vrea să-i vadă pe cei care l-au furat, l-au sărăcit și încă o dată, nu doar aruncați după gratii, dar și statul, legal, să recupereze ceea ce au furat, pentru că dacă doar stau în pușcărie, mare lucru nu este, pentru că cetățenii care stau în detenție sunt finanțați tot din taxele celor care stau la libertate.”

Europa Liberă: Și ce așteptări mai aveți de la cei care guvernează azi Republica Moldova?

Ilian Cașu: „Să se depășească pragul că, într-adevăr, lucrurile merg pe un făgaș normal, instituțiile statului funcționează, ele sunt în serviciul cetățeanului și acea „oleacă de dreptate”, metaforic vorbind, ea încet-încet începe să se materializeze. Iată ce așteaptă cetățeanul, guvernul doar are obligațiunea să creeze condiții pentru cetățeanul de rând ca să dezvolte o afacere, să aibă acces la servicii medicale de calitate, școală ș.a.m.d. Deci, lucruri elementare pe care trebuie să le facă un stat funcțional și unul care este subordonat interesului cetățeanului. Eu nu cred că așteptările cetățenilor moldoveni sunt exagerate, nu cred.”