La conferința „Macro-2021” din această săptămână s-a anunțat că unul dintre principalele obstacole în creșterea economică este problema corupției și eșecurile de guvernare, iar reformele au fost amânate constant din cauza populismului politicienilor. În Raportul de Stare a Țării, elaborat de Expert-Grup, s-a constatat că, pe parcursul celor 30 de ani de independență, Republica Moldova nu s-a realizat din perspectivă de țară, stat sau chiar de națiune. Despre Moldova bogată versus Moldova săracă vorbim la acest sfârșit de săptămână.

* * *

În Republica Moldova, oamenii bogați și-au câștigat averile pe cel puțin două căi: una cinstită - din afaceri și din munca salariată sau, poate, chiar din moștenire și cea ilegală, necinstită - prin jaf și devalizarea întreprinderilor și băncilor statului, prin evaziune fiscală și corupție. Antonimul bogăției este sărăcia, care înseamnă o situație dramatică, în care oamenii nu-și pot satisface nevoile primordiale ce țin de hrană, îmbrăcăminte, sănătate, educație. Europa Liberă a căutat să afle ce cred oamenii din Pelinia despre cei bogați și despre cei săraci și cine poartă vina pentru sărăcie.

– „Marea majoritate de oameni înțeleg că-i rău, dar marea majoritate nu înțeleg de ce-i rău, fiindcă, ca atare, vinovați îs foștii conducători și fostul regim care până acum a fost la putere. Noi nu am fost chiar așa de săraci, dar împărțeala țării s-a făcut într-așa mod, ca în povestea cu ursul, ei au pus mâna pe principalele bogății și lumea a rămas cu buza umflată, am rămas cu nimic. Și ajutoarele care vin din străinătate, și pe acestea le-au furat, așa că marea majoritate nu s-ar fi dus peste graniță, dacă banii care au fost, măcar pe care îi aveau, puteau să-i vâre în economie și să se dezvolte măcar cât de cât și să rămână oamenii pe loc.”

Europa Liberă: Credeți că cei plecați peste hotare au fost alungați de sărăcie?

– „Da, de sărăcie și văzând că-i fără tolk (folos), aiști care conduc nu se uită la noi, la acești săraci, altă ieșire nu aveau. Noi suntem de-amu bătrâni și trăim din pensia asta ca vai de noi, mâine-poimâine ne ducem în țintirim, dar aiști care rămân după noi, tineretul au familii, iaca cu situația asta care-i după Maia de când a ajuns la putere se vede încă o dată că țara noastră îi o țară capturată, îi stat falimentat.”

Europa Liberă: Ca să ajungă bunăstarea în casa cetățeanului, ce trebuie să întreprindă cei de la putere și cât de mare e această distanță de la sărăcie până la bogăție?

– „Îi tare mare! Aiști care ne-au adus la starea asta n-au omenie într-înșii deloc absolut, bogăția le-a pus ochelarii la ochi și nu ne văd pe noi, ei se văd numai pe dânșii și de-atâta s-a ajuns la asta. Eu am trei lideri aici în Pelinia care ne-au lucrat capitalino. Și liderii aceștia de ce-s lideri? De-atâta că de la fostul regim au rămas ei și-s susținuți, finanțați, și-au luat tehnică acum în leasing și o parte le dă statul ce le mai trebuie lor – sămânță, îngrășăminte, solearkă (motorină), îs ajutați, pe când noi, iștilalți, mici și mijlocii suntem puși sub talpă și nu putem să ridicăm capul absolut deloc și Maia...”

Europa Liberă: Pe ce trebuie să se focuseze acum cei de la putere ca să schimbe situația?

– „Întâi, eu am spus, omenia. Doi: justiția. De ce s-au făcut toate prostiile acestea? De atâta că justiția n-a lucrat, dar i-a apărat. Trei: să dea ajutor la acești mijlocii și mici și să caute piață de desfacere. Dacă nu vom avea piață de desfacere, noi falimentăm în continuare și nu putem concura cu nimeni pe arena europeană și internațională.”

Europa Liberă: Cum vreți să fie viitorul Republicii Moldova, cum îl vedeți?

– „Și viitorul Moldovei, dacă se va pune justiția în mișcare și se vor da ajutoare care să meargă direct la om, că noi suntem harnici, dar ne fură hărnicia prin intermediarii aceștia, prin piața de desfacere, prin prețuri, că dacă nu avem unde și nu vindem cum trebuie, noi falimentăm și gata.”

Valentina Ursu, Radio Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Pelinia, Drochia, și vorbim despre sărăcie și bogăție, dacă e o cale lungă ca statul Republica Moldova să ajungă un stat prosper. Ce credeți Dvs.?

– „Trebuie să muncim, acel care lucrează are ce mânca, găina dacă nu-i dai mâncare, scurmă toată ziua și găsește. Săracu’, că n-are ce mânca... Pentru că nu lucrează, dacă lucrăm și suntem uniți, apoi o să avem de toate. Ei zic: „Că n-am să mă duc să lucrez cu două mii...” Dar dacă nu le ai nici acelea două mii? Eu îs mulțumită că-s sănătoasă și zic bogdaproste că am de lucru și mă țin și cu dinții, și cu unghiile de lucru, ca să lucrez cu cât o fi, că dacă o să șed acasă mai mult n-o să am.”

Europa Liberă: S-a dezvățat moldoveanul a munci?

– „Sunt care s-au dezvățat, tineretul s-a mai dezvățat.”

Europa Liberă: Cine sunt bogați și cine sunt săraci azi?

– „Sărac îi acela care nu vrea să lucreze, eu așa zic, dar bogat îi acela care amăgește, dar îi pe-o bucată de vreme, nu pe mult timp. Mai mult trăiește aista care-i sărac și care muncește. Eu muncesc de mititică, eu am crescut prin tutun; în tutun, mama mă lua la ora 3, ne scula și noi în drum până mai venea mașina mai dormeam încă olecuțică, dar ne-a pus la lucru și-s învățată să muncesc.”

Europa Liberă: Și câtă avere ați agonisit dacă ați muncit din fragedă copilărie și până acum?

– „Da... Am casă, am masă și am unde dormi, și am ce mânca și mai mult nu-mi trebuie nimic, totuna ne îngroapă la un loc și bogatul, și săracul.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați că totuși sub privirea cetățenilor unii s-au îmbogățit, și procurori, și judecători, și politicieni?

– „Da, atunci când ne-au dat bonurile celea le-am dat unde se face berea și mi-au dat o lună 28 de lei și s-a gătit. Tot noi i-am făcut bogați, tot aiști săraci, și acei bogați îs tot pe spinarea la aiști săraci. Măi, să am soveste (obraz) și de acela, să am oleacă de jale, să am oleacă de inimă, de tot. Îi drept că nu mai trăiesc toți totuna, dar tu dacă ai mai mult, dă și la cel sărac, că el se străduie, lucrează, dar dacă nu-i atâta plată. Niciodată sătulul pe cel flămând n-o să-l înțeleagă și n-o să-l creadă, niciodată; cine poate roade oase, cine nu, nici carne moale.”

Europa Liberă: Despre sărăcie și bogăție vorbim astăzi. Cine sunt săraci, cine sunt bogați? Cum se scapă de sărăcie, e mai multă sărăcie materială sau și spirituală?

– „Noi avem sărăcia față de Domnul și vrem să fim săraci; săraci de păcate și bogați în sănătate, dar materialul totu-i trecător, azi este și până-n seară nu știm cum o să fie. Cu cât este, cu atâta ne înconjurăm și cu atâta trăim, și ne strângem picioarele după cât îi de lungă plapuma. Atât!”

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Republicii Moldova? Cum ați vrea să arate statul, satul?

– „Dar oare mai are Moldova viitor?!”

Europa Liberă: De cine depinde ziua de mâine a țării?

– „De sus, ce se conduce de sus. Înainte de a intra la putere, promit marea cu sarea și ar trebui măcar câte-o cană de apă din marea ceea să ne dea și nouă, dar amu dacă ei au intrat la putere au uitat și cuvintele pe care le-au spus. Nu mai fac, nu face nimeni, iaca, de câte ori se schimbă puterea; mătincă noi toți așa facem, când ne ridicăm oleacă mai sus, apoi uităm de cel care rămâne jos.”

Europa Liberă: Considerați Moldova un stat sărac?

– „N-aș zice! Când mă uit eu moldoveanul cum construiește palate, apoi asta-i sărăcie la noi în Moldova? Îi fudulie, ca moldoveanul altul nu mai este pe pământ muncitor și răbdător, și credul. De atâta, el are trecere pe tot pământul, unde s-a dus tot muncește.”

Europa Liberă: Dar aici, acasă la el, de ce e sărăcie, dacă-i muncitor?

– „Pentru că el nu muncește la dânsul, s-a dus undeva, dar aici au rămas bătrânii. Și aiști bătrâni cât pot, că nu mai au puterea ceea care a fost? De-amu credem și noi cum este.”

Europa Liberă: Cel bogat îl înțelege pe cel sărac?

– „Bogatul niciodată nu înțelege, încă are nevoie să mai adune din ceea ce i s-a dat, dar nu știe a mulțumi, dar noi suntem așa, mulțumim de ceea ce avem.”

– „Asta-i fudulie... Apoi du-te și tu și lucrează după graniță, în Surgut, Cita, câți ani am robit eu acolo.”

– „Taci, Ion, că și eu am fost 12 ani la Moscova și am copii, iacătă, amândoi...”

– „Și fata mea-i tot la Moscova, a învățat...”

– „Al meu unu-i în Germania cu tot cu familie și unu-i în Italia, și în Portugalia mi-s nepoții.”

– „A mea de câți ani de-amu trăiește la Moscova? Ea zice: „În Moldova eu nu vin”. Fata mea nici nu vrea să vină, că n-are la ce.”

– „D-apoi și ai mei tot așa, fiecare cu viața lor și eu...”

– „A învățat, dar nu vrea să vină, că n-are la ce.”

– „Că n-au unde...”

Europa Liberă: E o cale lungă de la sărăcie la prosperitate, la bunăstare?

– „Calea nu-i lungă, da-i piedica mare; piedica-i mare și de atâta nu ajungem noi unde trebuie.”

Europa Liberă: Și piedica cine o pune?

– „D-apoi n-o punem noi, moldoveni de jos, tot acei de sus ne împiedică și ne opresc, că dacă ar fi întâi și-ntâi pătura de jos să fie uniți și-apoi să se ducă la acei de sus și să ceară răspunderea ceea care au promis-o. În primul rând, am vrea să fie de lucru, tineretul să aibă unde lucra, dar dacă ei n-au de lucru aici, apoi ce fel de viitor o să aibă Moldova? Dar corupția-i în primul rând, corupția-i în primul rând și noi singuri am făcut-o, pentru că eu mă duc să mă adresez la un doctor, judecători, procurori, aiștia care-s acolo și mă duc, hai îi pun în buzunar, să-i mulțumesc. Eu singură am făcut treaba asta. Ce să mă mai laud sau să mai judec pe alții, dacă eu îs prima? Și el a luat de la mine azi, de la altul mâine și când s-a uitat, a, e bine așa, mai fac și mai departe și taman așa se corup și cei care trebuie.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am poposit aici, la Pelinia, Drochia...

– „V-am recunoscut, Valentina Ursu. Și cu ce ocazie ați venit la noi?”

Europa Liberă: Astăzi discutăm despre bogăție și sărăcie. Cine e bogat, cine e sărac, cum se adună bogăția?

– „Aiști care fură apoi îs bogați, dar aiști care lucrează, ce?...”

– „Ei își iau singurei, iaca m-am dus la sotce (cotă), îi plin drumul cu ciocălăi, lumea le dă sotcele, că n-are cine lucra, n-are cine prăși, combaina a bătut grăunțele, pâinea au luat-o, dar ciocălăi șed pe deal, de focul. Lumea se duce la primărie și cere de la asistență socială: „Dă-mi pentru de foc”. De ce n-au organizat și să-i dea la bătrânii care n-au cu ce face focul? Ei, cine-i bogat? Liderii! Că înainte era un președinte, acela era un bogătaș, dar amu-s șapte în sat.”

Europa Liberă: Cel bogat se gândește la cel sărac?

– „Nu, nu!”

Europa Liberă: Dar în general ani la rând se spune că moldovenii sunt foarte harnici, că le place munca.

– „Au fost...”

– „Îs harnici, dar îs tare obijduiți.”

Europa Liberă: De ce s-a ajuns aici? Un om harnic poate trăi în sărăcie?

– „La vremea de azi, nici acel harnic nu se descurcă.”

– „Trăiește, dar muncește.”

– „Muncește peste măsură de mult. Eu trebuia să ies la 55 de ani la pensie, am ieșit la 57, n-aveam cu ce trăi, am căutat de tatăl meu, am pus nuci și vindeam nuci. La 65 de ani m-am învățat să lucrez cu albinele, iaca, întreab-o dacă nu cumpăra de la mine miere, să-mi fac o copeică de cheltuială.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă cei de la putere ca lumea să fie mulțumită? Și cum se aduce această bunăstare în casa, în buzunarul cetățeanului?

– „Să se mai gândească și la țăran oleacă, să se întoarcă cu fața, dar nu cu spatele, că au zis c-au să mărească pensiile la toată lumea, dar amu la care au pus 300, la care n-au pus nimic, la care au pus câte 3 lei și 70 de bani. Dar eu, de-o pildă, îs om invalid, la grupă, de 25 de ani îs la grupă și am stagiu lucrat 20 de ani și mie nu mi-au pus o copeică acum, nicio copeică nu mi-au pus. Cu ce să trăiesc eu? Am noroc că am o fată, dar ea ce să mă țină pe mine, are doi copii ai ei pe care trebuie să-i întrețină în ziua de azi, doi copii la școală cer cheltuială.”

– „Dar la asistența asta socială, iaca, noi ne ducem să ne dea pentru de foc și nu ne dă, spune că „ai televizor, ai mașină de spălat, ai frigider, boiler” și nu știu ce. Asta nu-i corect nimic, ei degeaba grăiesc. Nouă ni se cuvine pensia minimală 2.600. Noi ce, trăim cu 1.500? Și ea vine și spune că „boiler ai, microvolnovkă (cuptor cu microunde) ai”, dar eu n-am nimic, îi totul al fetei.”

– „Îs ale copiilor, ce noi putem cu o pensie, eu am primit 1.600 și eu cu pensia ceea puteam să-mi cumpăr boiler de-aista, că nici nu-i pot zice?”

Europa Liberă: Dvs. acum insistați că trebuie să fie mai mari pensiile. Ce pensie ar trebui să aibă un cetățean ca el să zică că-i mulțumit?

– „Cinci mii, cinci mii, cel puțin.”

– „Măcar trei mii să dea.”

Europa Liberă: Cum credeți, banii aceștia de unde trebuie să vină în buget, de unde pot veni?

– „De la aiști care lucrează.”

– „De la aiști tineri care lucrează, dar aiștia îs toți duși.”

– „Iaca, toți amu iarna, ca să nu plătească gazul, toți se duc la Europa. Dar noi cum o să plătim gazul, cu ce? O să înghețăm. Dacă avem ce mânca, n-o să avem cu ce ne încălzi.”

Europa Liberă: Vorbiți mai mult despre nedreptate. Se poate face dreptate în țară?

– „Nu se mai poate face, nici n-a fost, nici n-o să fie. Depinde nu de norod, dar de toți aiștia care..., judecători, procurori, toți aiștia care-s sus.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Pelinia, Drochia, și întrebăm cetățenii despre sărăcie și bogăție. Cine sunt săraci și cine sunt bogați și cum se adună bogăția?

– „Cum se spune? Care fură, acela are. Dar bogăția se adună..., cel care muncește, care-i mai strângător, care mai au ajutoare de pe undeva.”

Europa Liberă: Dar în general e harnic moldoveanul, națiunea e harnică?

– „Da, e foarte harnică, foarte harnică și unde se duce...”

Europa Liberă: Și de ce trăiește în sărăcie, dacă-i atâta hărnicie?

– „Fură acei de sus, de atâta noi nu avem, noi, acești de jos, care-i alegem trebuie să fim oleacă mai uniți și mai hâtrișori, și-apoi o să fie totul bine.”

Europa Liberă: Dar nu-i unire, îi dezbinare?

– „Deloc nu-i unire! Nu înțeleg, o frică oarecare ori se tem, dar nu-i unire la noi, nu-i unire, toți se lasă unul în nădejdea la altul și-i gata.”

Europa Liberă: Și cine sunt cei bogați în țară?

– „Tot noi îi facem bogați.”

Europa Liberă: Pe cine?

– „Iaca pe procurori, pe judecători, că, Doamne ferește, a făcut un copil ceva și te duci, nu vrei să stea la pușcărie și-i împingi niște bani. Acel care-i cu paguba, tot așa, îi dă bani, că fă-mi, te rog, dreptate. Și iaca ce facem noi, dar ei de asta se bucură. Fură milioane, fură miliarde și nu stă nimeni la pușcărie, dar, iaca, doamna asta cu cinci copii de la Drochia, pentru credit... Ce aceștia-s bani așa de mulți de Doamne ferește, dar cu cinci copii, de ce s-o ia așa din casă de lângă copii? Ei și? Dacă n-a dovedit, biata femeie, să dea datoria, apoi ce, de-amu trebuie închisă, dar care ucid lumea și șed pe acasă? Apoi cum, unde-i dreptatea?”

Europa Liberă: Poate Republica Moldova să se schimbe dintr-o țară săracă într-o țară bogată, dintr-o țară coruptă într-o țară fără corupție? Cum poate să se ajungă, iată, la bunăstare, prosperitate?

– „Tot de noi depinde, să fim mai uniți chiar și la lucru și undeva, nu ți-a dat leafa, ei, că m-a alunga, că încoace, încolo... Nu, unire toți! Și încă voi mai spune una: ne-au împărți pe partide ca pe turme de oi – care-s cu democrații, care-s cu liberalii, care-s... Și de atâta noi și ne întâlnim înde noi înainte de alegeri și se sfădește lumea între dânșii. Și n-are să fie unire niciodată, ei s-au stăruit până ne-au împărțit în așa turme de oi, că la unu-i cântă într-un fel și la altu-i cântă în alt fel.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Pelinia, Drochia, și întrebăm cetățenii despre bogăție și sărăcie. Cine sunt bogați și cine sunt săraci și cel bogat îl înțelege pe cel sărac? Are șanse Republica Moldova să devină un stat prosper? Ce credeți Dvs.?

– „Fiecare-i pentru sine. Este o vorbă așa, turta lui să fie coaptă, dar a mea să rămână crudă.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie rezolvate ca lumea să nu vorbească cu oftatul, cu neîncredere?

– „Ceva de făcut ca să putem trăi, ca să avem cu ce viețui, dar totu-i scump și nu ne ajunge. De exemplu, eu am în casă doi invalizi și nouă pe de foc nu ni se dă.”

Europa Liberă: Și toată povara-i pe umerii Dvs.?

– „Pe umerii mei, da.”

Europa Liberă: Credeți că se poate de schimbat lucrurile ușor în țară, ca să vină bunăstarea, iată, și în casa, și în buzunarul Dvs.?

– „Credem că da, s-ar putea.”

Europa Liberă: Dar de cine depinde?

– „De conducerea de sus, numaidecât. (Chiochi (mătușă) Zină, treci și mata aici la interviu, de la Europa Liberă.)

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am ajuns aici, la Pelinia, Drochia, și vorbim despre sărăcie și bogăție. Cine-i sărac, cine-i bogat astăzi?

– „Dumnezeu îi bogat, dar noi suntem săraci. Și tare încă, și încă nu știm ce se mai așteaptă încă. Două mii de lei o pensie, cu ce să trăiesc eu? Dar cu ce să fac eu focul, cu ce? Din două mii eu trebuie să mănânc, trebuie să-mi iau de spălat hainele, ceea, cealaltă, cu ce? Dar medicamente voobșce (în genere) eu cumpăr și ce să fac eu? Mor oamenii și-i pune în sac, iaca ce au ajuns oamenii care au muncit o viață întreagă.”

Europa Liberă: Dar îs harnici moldovenii?

– „Tare!”

Europa Liberă: Cum vă explicați că un om harnic și să fie sărac?

– „Ei îs harnici, dar n-au preț, îs harnici, dar n-au preț, ei mai mult lucrează degeaba.”

Europa Liberă: Câți bani i-ar trebui unui cetățean ca să spună că are o viață decentă?

– „Ehehe-he! Cu prețurile acestea care-s amu, 10 mii, și nici nu-mi ajunge.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am ajuns aici, la Pelinia, Drochia, și vorbim despre sărăcie și bogăție. Cine sunt bogați, cine sunt săraci? Cei bogați se gândesc la cei săraci?

– „Iaca, de-o pildă, noi doi suntem săraci, n-avem ce mânca, n-avem de foc... Iaca, eu îs la grupă, toți își bat joc; n-am unde lucra, de mâncat mi-i a mânca în toată ziua.”

Europa Liberă: Dar ați căutat de lucru?

– „Mă mai duc când mi-i a mânca, iaca cu ziua umblu.”

Europa Liberă: De ce Republica Moldova îi un stat sărac?

– „Eu socot că corupția îi peste măsură de dezvoltată, în comparație cu țările din Europa îndeosebi.”

Europa Liberă: Cum a înflorit această corupție?

– „Din bunătatea oamenilor săraci, i-au ridicat pe acești mai avuți și au acaparat toate organizațiile, toate clădirile administrative ș.a.m.d., ș.a.m.d. Eu socot că pentru ca să dizolvi toată corupția asta, apoi la noi trebuie să fie un oarecare bunt ceva, o revoluție ceva și iaca ce.”

Europa Liberă: Cum se ajunge de la sărăcie la bunăstare, de cine depinde, ce probleme trebuie rezolvate?

– „De unirea la toată populația, trebuie să ne unim toți și să fim organizați tare, tare organizați să fim toți.”

Europa Liberă: Credeți într-o Moldovă prosperă?

– „Nu! Prețurile la toate s-au ridicat, de-amu gazul fără vorbă, celelalte tot, lumina tot o să se scumpească.”

Europa Liberă: Ce le spuneți celor de la guvernare?

– „Să meargă înainte și să fie sănătoși!”

– „Succes Partidului Acțiune și Solidaritate și să facă treabă! De-amu altceva ce? Și să lucreze intensiv. Să fie stârpită corupția, în primul rând, judecătoria să fie la nivel și toate am în vedere să fie organizate și puse la punct.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la Pelinia, Drochia, și vorbim cu localnicii despre bogăție și sărăcie. Cine-s bogați, cine-s săraci, cum se ajunge de la sărăcie la bogăție într-un stat ca Republica Moldova?

– „De la sărăcie la bogăție nu prea ajungi, tare greu. Bogăția a fost când a fost omenia, dar amu soveste (bun-simț) nu-i.”

Europa Liberă: Câtă bogăție ați agonisit Dvs. în anii cât ați muncit?

– „Am agonisit dureri și suferințe. În colhoz pe dealul mare, ce poți să agonisești? Că în colhoz am lucrat norme peste norme - tutun, păpușoi, sfeclă de zahăr, de toate. Ne dădeau când bani, când producție, am gândit că o să cuprindem toate și o să le luăm, dar, într-adevăr, nu. Se zice că, atunci când ajungi la bătrânețe, te odihnești, atunci nu poți, te învârtesc bolile, durerile, zbuciumul. Uitați-vă ce sărăcie! Pe ce să iei lemne, producte? Iaca mă uit că se pierde a noastră recoltă pe dealuri, lumea muncește, dar unde s-o realizeze? Nicăieri.”

Europa Liberă: Și cine sunt cei bogați?

– „Mă credeți că eu nu-s așa tare în politică, că nici nu stau să-i ascult, dar eu mă uit ce se petrece în lume.”

Europa Liberă: În goana asta mare după avuție, mulți au ales calea pribegiei.

– „Da, da...”

Europa Liberă: S-au dus peste hotare.

– „Și eu una singură tot m-am dus, tot am fost...”

Europa Liberă: Unde ați mers?

– „În Moscova am lucrat 15 ani și am venit să dau la pensie și când am dat..., am avut 26 de ani neîntrerupți în colhoz...”

Europa Liberă: Și nu aveți stagiul complet?

– „Și din 26 de ani mi-au pus numai 13. Am fost la Drochia și mi-a spus doamna de acolo că la mine pensia-i tare mititică. Am întrebat-o cât e și mi-a spus că nu am stagiul de muncă. Mi-au mărit-o, iaca, o mie și jumătate am, 1.500 de lei. M-am dus la Moscova, m-am gândit: Doamne, mă duc ca vântul și ca gândul, dar m-am dus că nu știam, la 50 de ani nu-i așa de ușor să te duci. Și acolo m-am dus, tot am trecut prin greutăți, la uzina de mașini.”

Europa Liberă: Dar ați reușit să câștigați bani?

– „Tare puțini, aveam jumătate de an și nu aveam cu ce să vin acasă și strângeam copeică cu copeică...”

Europa Liberă: Și ce credeți, cei plecați vor reveni aici, acasă, în Moldova?

– „Toți vor să revină. Am și eu surori peste hotare.”

Europa Liberă: Unde?

– „În Italia. Și nepoatele-s acolo. Dar de ce nu vin? De atâta că-s toate scumpe – gazul, lumina. Eu, naprimer (bunăoară), am venit și tot eu încă nu le-am dovedit și băiatul la mine s-a dus peste hotare, am nepoțel de 7 anișori, de-amu îi la școală.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă cei de la putere ca să scape statul de sărăcie?

– „Să dea afară corupții. Peste tot îi amăgeală, oriunde te duci. Eu mă duc la spital, iaca vă spun drept, băiatul mi-a trimis bani, dar mie mi-i jale că eu n-am agonisit ca să am zapas (rezerve) să mă lecuiesc, m-am dus iaca chiar alaltăieri la Bălți și 600 de lei i-am azvârlit, la intrare – 100, 400 am dat pe analize...”

Europa Liberă: La spital?

– „Da, la policlinică...”

Europa Liberă: Are șanse Republica Moldova să ajungă un stat prosper?

– „Dacă lumea ar fi toată unită, sunt șanse tare bune. Toți spun că Moldova-i săracă, eu când am tras lumină, am vândut un porc, mi-am tras linia și când am dat mai departe scrisoare a venit răspuns că noi nu suntem pe așa linie, toți vecinii aveau lumină, dar eu n-aveam și vecinei i-au tras cu 400 de lei, dar eu am ajuns la o mie și ceva. Copilul meu tot învăța la școală...”

Europa Liberă: Dar astăzi vă considerați un om sărac sau bogat?

– „Bogată n-am fost și nici nu mă stărui să fiu bogată, de-amu cât este, să avem omenie și pace pe pământ. Dar bogăția ce-i? Bogăția îi sufletul omului. Dacă facem avere și acestea-s fără tolk (folos), că ele au să rămână de noi, dar bogăția, eu, într-adevăr, când am fost în copilărie am simțit. La părinți mulți am fost, 11, dar amu-i un copil și nu poți tu să ieși din sărăcie. Nu poți!”

Europa Liberă: Ați fost la piață, ce ați cumpărat?

– „Dar nu, eu numai m-am uitat. M-am uitat, țenile (prețurile) îs mari, pe ce să cumpăr?”

Europa Liberă: Cel bogat îl înțelege pe cel sărac?

– „Nu, nu! Amu eu mă uit că frate cu frate, dacă unu-i oleacă mai sus, el nici nu-l are de frate pe cel de mai jos. Apoi de-amu ce să spui mai departe? Și s-a uitat de stimă, s-a uitat de rușine, de toate celea...”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Pelinia...

– „Valentina Ursu! D-apoi eu am spus s-o asculți, s-o asculți ce face ea și ce grăiește...”

Europa Liberă: Cum descrieți situația astăzi din țară?

– „Îi sărăcie.”

Europa Liberă: Cine sunt bogați și cine sunt săraci?

– „Cei din parlament îs bogați, toți îs bogați și procurorii, și advocații, și toți, că primesc bănărit destul. Dar lumea asta cu ce să trăiască, omul cela, băbuța ceea cu ce să trăiască, că pensia nu-i ajunge? Apa, lumina, socoate, dar ea nu are ce mânca.”

Europa Liberă: Pe ce drum se îndreaptă țara, încotro Moldova?

– „Până când ședem pe loc, care se învârtește, acela trăiește.”

Europa Liberă: Cine-s săraci și cine-s bogați?

– „Acei bogați muncesc, dar cei săraci șed și privesc.”

Europa Liberă: Dvs. vă considerați un om bogat sau un om sărac?

– „Așa-s... Am vacă, am oi, am una-alta, țin toate celea.”

Europa Liberă: Dar de ce Moldova e un stat sărac?

– „De atâta că s-au dus toți după graniță, s-au dus, s-au dus, s-au dus, s-au dus... Au rămas casele pustii. Așa îi păcat de zis, dacă lucrezi, și aici faci. Ai mei băieți, am 5 copii și ei toți îs aici, au ce le trebuie, au învățat toți și toți au lucruri bune.”

Europa Liberă: Câți bani i-ar trebui unui om ca să considere că-i ajung?

– „Eu am trei mii de lei.”

Europa Liberă: Și vă ajung trei mii?

– „Îmi ajung. Femeia are două mii și eu am trei mii și nouă ne ajung.”

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Republicii Moldova, cum ați vrea să fie viitorul?

– „Ei, poate peste vreo... Viitorul peste vreo 5-6 ani poate să fie și mai bine, toți vor să aibă mult, dar multul cela de unde să-l iei? Trebuie de lucrat.”

Europa Liberă: De cine depinde ziua de mâine a țării?

– „De conducere, dar noi, aiști de jos o să facem cum au să ne spună.”

Europa Liberă: Și câte ore are ziua de muncă pentru Dvs.?

– „De dimineață la 6 până seara la 8, la 9 țin hangul. Așa-i, dacă vrei să ai, trebuie să lucrezi.”

* * *

Opinii adunate la Pelinia, Drochia, despre bogăție versus sărăcie. Dacă unul din 100 poate fi considerat înstărit, la partea opusă sunt mulți aflați în pragul sărăciei. Într-un interviu cu Europa Liberă, șefa guvernului, Natalia Gavrilița, a declarat că pentru anul viitor va fi creat un fond nou pentru dezvoltarea locală și regională de 770 de milioane de lei. Din acest fond vor fi finanțate proiectele de aprovizionare cu apă și sisteme de canalizare, iar la elaborarea bugetului s-a pus accent pe menținerea unui volum de cheltuieli care să permită să fie crescute veniturile populației pentru a face față crizelor.

Natalia Gavrilița: „În acest buget este acoperită creșterea pensiilor până la 2.000 de lei pentru cei cu stagiul complet de cotizare, sunt aceste compensații pentru perioada rece a anului și pentru acoperirea creșterii tarifelor la gazele naturale și la energia termică și aceasta aduce cheltuielile de protecție socială cu mai mult de 6 miliarde în plus față de anul 2021. De asemenea, continuăm cu acest obiectiv de creștere a veniturilor populației și venim cu creșterea salariilor în sectorul bugetar. În primul rând, creștem salariul minim de la 2.200 de lei la 3.100 de lei și creștem cu 100 de lei valoarea de referință pentru majoritatea angajaților în sistemul bugetar, ceea ce va crește salariul mediu pentru cei cu valoarea de referință 1.700 de la 6.900 de lei la aproximativ 7.300 de lei. Și avem anumite categorii pentru care vor crește salariile un pic mai mult, sunt categorii care poate nu au fost ajutate mai mult în trecut și există anumite disbalanțe, cum ar fi, de exemplu, în domeniul educației pentru cadrele care asistă persoanele cu dizabilități, deci pentru acești asistenți în domeniul învățământului, pentru șoferi, de exemplu, creștem un pic mai mult salariul și pentru anumite categorii corectăm anumite greșeli.”

Europa Liberă: Lumea s-ar bucura, auzind aceste vești bune, că încep să crească pensiile, încep să crească salariile, doar că pe fundalul creșterilor prețurilor, tarifelor lumea își pune întrebări: va reuși să acopere toate cheltuielile din moment ce cresc atât de repede tarifele și prețurile? Și Banca Națională a Republicii Moldova a anunțat și o inflație de 14 la sută, prețul de cumpărare a leului scade.

Natalia Gavrilița: „Noi nu putem interveni în această situație și influența reducerea prețurilor, deși am creat un comitet care va examina subiectul prețurilor în mod regulat, ca să vedem că nu există unele înțelegeri de cartel sau anumite impedimente administrative care duc la creșterea prețurilor, dar noi știm că această criză economică post-pandemică, de fapt, este una globală, este generată și de anumite dezechilibre pe piața de furnizare a mărfurilor prime și vedem creșterea tarifelor la energie în țările europene, în țările noastre vecine, vedem creșterea prețurilor la bunurile importate. Ceea ce trebuie să facă guvernul este să fie alături de cetățeni, și anume aceasta facem. Deci, prin aceste creșteri ale veniturilor, prin creșterea pensiilor, prin creșterea salariilor, de exemplu, vom dubla scutirea pentru copii, încercăm să ajutăm familiile, încercăm să ne asigurăm că venitul lor real, dacă nu luăm în considerare inflația, rămâne același sau crește.

Astfel, aceste creșteri despre care am vorbit de fapt sunt mai mari decât inflația de 14% în multe cazuri, în unele cazuri am făcut ceea ce ne putem permite la acest moment, pentru că bugetăm foarte responsabil, dar vom veni pe parcursul timpului cu aceste intervenții, vom veni cu vești bune și în continuare. Un lucru important pe care vreau să-l menționez este că investim și în viitor, și în creșterea economică. Aceasta înseamnă că noi creștem fondurile pentru investiții în proiecte de infrastructură la nivel local. În primul rând, creștem de la 2.300.000 cheltuielile pentru drumuri la 2,9 miliarde de lei, inclusiv dăm o componentă mai mare pentru APL-1 sau pentru primăriile din localități. În același timp, creăm un fond nou de dezvoltare regională și locală de 770 de milioane de lei, care se va concentra pe aceste proiecte de dezvoltare regională, dezvoltare locală și este menit să servească drept catalizator pentru celelalte programe pe care le au foarte mulți donatori care investesc în localități. Am crescut deja fondul de subvenționare în agricultură până la 1,5 miliarde de lei, deci găsim acest echilibru unde suntem alături de oameni, ne asigurăm că veniturile lor cresc ca să poată face față acestei crize economice globale și, în același timp, ne asigurăm că punem bazele pentru o creștere economică pe viitor. Evident că vom primi bani adiționali, vom orienta banii adiționali spre aceste obiective.”

Europa Liberă: O să vorbim și despre banii care vor fi primiți adițional, așa cum ziceți Dvs., dar deocamdată sărăcia cea mai mare se înregistrează în mediul rural și de acolo pleacă lumea - fie că vin la oraș, fie că în general iau calea pribegiei și aleg străinătatea, și de peste hotare greu revin acasă. Și de aici se atestă această situație destul de jalnică, mai ales la sate, în localități unde casele rămân pustii, unde infrastructura este aproape la pământ, pentru că veceurile sunt în curtea caselor, pentru că întârzie canalizarea, pentru că întârzie construcția de apeducte, pentru că nu sunt drumuri practicabile și nimeni nu îndrăznește să facă o investiție.

Natalia Gavrilița: „Iată de ce am creat acest Fond de dezvoltare regională și locală, am transferat din Fondul ecologic responsabilitatea pentru aceste sisteme locale de apă și canalizare spre acest fond, cu o perioadă de tranziție, pentru că acele proiecte care deja au fost începute trebuie să continue și este o sumă mult mai mare decât era orientată anterior. Deci, după cum am spus, am crescut cu 400 de milioane de lei alocațiile pentru drumuri la nivel de primării, plus la aceasta am creat acest Fond de dezvoltare regională și locală, care va oferi cofinanțare pentru proiecte câștigate de primării, va oferi finanțare pentru anumite tipuri de proiecte la nivel local, inclusiv la apă și canalizare, reparații ș.a.m.d. Am pus 25 de milioane de lei pentru WC-uri în școli și grădinițe, după cum am promis în programul de guvernare, lucrăm la toate aceste inițiative astfel ca ele să fie implementate cât mai bine, cât mai eficient și să fie simțite de populația rurală. Un lucru important pe care aș vrea să-l reținem e să nu ne concentrăm doar pe lucrurile negative, întrucât creșterea prețurilor a dus și la venituri foarte mari în agricultură în acest an. Este un an deosebit pentru agricultorii moldoveni, pentru că atunci când vorbim despre creșterea prețurilor, trebuie să înțelegem că acestea sunt și venituri la producătorii noștri. Deci, sarcina guvernului este ca să ne asigurăm că aceste venituri sunt echitabil distribuite.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cunoașteți foarte bine și replica agricultorilor. Ei mai sunt nemulțumiți că pe piață vin foarte multe mărfuri de import și că nu poate să țină piept concurenței producția locală. Adică, dacă vin de peste hotare produse agricole, ele sunt vândute la un preț mai mic, pentru că în Republica Moldova agricultura e modest subvenționată și atunci agricultorii cred că ei sunt în pierdere.

Natalia Gavrilița: „De aceea am crescut Fondul de subvenționare în agricultură cu 500 de milioane de lei, deci de la 1 miliard la 1 miliard 500 de milioane de lei și în plus vom veni și cu un nou mecanism de subvenționare. Deja este și o inițiativă legislativă în parlament și lucrăm la regulamentul care va prevedea noul mod de subvenționare, dar vrem să ne asigurăm că aceste investiții sunt compensate nu doar pentru producătorii mari și există o orientare spre procesare, o orientare spre acele culturi care sunt competitive.”

Europa Liberă: Remanieri vor fi făcute sau nu?

Natalia Gavrilița: „Nu! Am spus că este timpul să avem o perioadă de stabilitate, iată am avut o perioadă inițială în care toată lumea a înțeles ce are de făcut, s-au aranjat lucrurile, trebuie să muncim pentru oameni.”