Simbolurile considerate propagandă a războiului rămân interzise, însă, riscurile pentru cei care le poartă, în ciuda interdicției, devin minime. Polițiștii care vor întocmi procesele verbale contravenienților vor trebui să probeze și „intenția”, adică faptul că cei care poartă simbolurile interzise urmăresc scopul să propage războiul și să justifice agresiunea militară sau crime de război.
Ce s-a întâmplat?
Pe 11 aprilie 2023, Curtea Constituțională (CC) a pronunțat o decizie pe marginea sesizării unor deputați socialiști, care au contestat interzicerea benzii bicolore negru-oranj („Panglica Sf. Gheorghe”) și altor însemne folosite de forțele ruse ca simboluri ale agresiunii împotriva Ucrainei, ca literele „Z” și „V”.
Interdicția a fost adoptată cu voturile majorității parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și promulgată de președinta Maia Sandu în aprilie 2022 sub forma unor amendamente la Legea 102 privind contracararea activității extremiste.
Amendamentul la articolul 1 din Legea 102 nu stabilea vreo listă concretă de noi simboluri interzise, dar spunea că se au în vedere „atribute și simboluri general cunoscute” care propagă, glorifică, justifică agresiunea, războiul și crimele de război, inclusiv „drapelele, benzile și panglicile colorate/de conștientizare (banda bicoloră negru-portocaliu), emblemele (elemente grafice, litere sau cifre și combinații ale lor)”.
Un alt amendament la aceeași lege (articolul II pct. 98) a introdus două contravenții în Codul contravențional, fiind prevăzute pedepse pentru „confecționarea, vânzarea, răspândirea, deținerea în vederea răspândirii și utilizarea în public a atributelor și simbolurilor general cunoscute” de propagandă a războiului. Pedepsele pornesc de la amenzi de 4 500 de lei sau muncă în folosul comunității pentru persoanele fizice și ajung la amenzi 30 de mii de lei pentru persoanele juridice.
La scurt timp după intrarea în vigoare a legislației noi, deputații Partidului Socialiștilor (PSRM), Adrian Lebedinschi și Grigore Novac au contestat la CC atât amendamentul care interzicea simbolurile războiului, cât și pe cel care introducea pedepse pentru persoanele fizice care încalcă interdicția. Socialiștii spun că un însemn ca panglica de culoare negru-oranj este purtat nu pentru a promova agresiunea militară, ci ca simbol al victoriei asupra fascismului în Al Doilea Război Mondial.
Prin decizia sa pronunțată cu aproape un an mai târziu, CC a spus că a „admis parțial” sesizările deputaților socialiști: a lăsat în vigoare prevederile contestate ale articolului 1 din Legea 102 (adică interzicerea simbolurilor care propagă războiul), precum și pedepsele prevăzute pentru încălcarea interdicției, dar a spus că „sunt aplicabile doar pentru faptele comise în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”.
Ce a urmat după decizia Curții Constituționale?
La scurt timp după publicarea decizie, PSRM a salutat-o, informându-și simpatizanții că anunțat că „panglica Sf. Gheorghe poate fi purtată deschis, atâta timp cât nu este purtată pentru a justifica și glorifica acțiunile de agresiune militară, crimele de război și împotriva umanității”.
Decizia CC a declanșat un val de comentarii în contradictoriu pe rețelele de socializare și în presă, așa încât instanța a dat clarificări o zi mai târziu, spunând că „nu a repus în drepturi, nu a legalizat purtarea panglicii negru-oranj și a altor simboluri reglementate de legile contestate”, iar „sancționarea utilizării acestor simboluri este constituțională”. Dar, pentru a sancționa o persoană trebuie să se constate că „simbolul a fost utilizat în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”, a spus instanța.
Într-un comentariu pe marginea deciziei CC, deputata PAS, Olesea Stamate, președinta comisiei juridice a Parlamentului, a spus că „pur teoretic, Curtea apreciază corect”, însă la modul practic nu este clar cum ar putea fi aplicat articolul.
Poate fi purtată banda negru-oranj pe 9 mai, când este comemorată victoria asupra fascismului?
„Din punct de vedere juridic, Curții Constituționale nu-i poți reproșa nimic, ea a aplicat anumite principii care se regăsesc și în jurisprudența Curții Europene”, a spus Europei Libere și avocatul Vadim Vieru de la Promo-Lex.
Dar el consideră „problematică” decizia CC pentru că „face inaplicabilă norma Codului contravențional privind simbolurile războiului”.
La modul practic, dacă doritorii de a purta aceste simboluri o vor face, iar agenții constatatori vor dori să le aplice sancțiunea contravențională, vor trebui să fie pregătiți să probeze în instanță intenția de propagandă a războiului din partea celor sancționați. „Este destul de complicat, în practică, să probezi latura subiectivă”, așa încât decizia CC descurajează aplicarea sancțiunilor de către poliție, spune Vieru.
Potrivit lui, din cauza acestei decizii, toate eforturile de luptă cu propaganda de război poate să fie reduse semnificativ. „În lipsa unor probe, instanța de judecată poate anula deciziile de sancționare. De acest lucru s-ar putea folosi, cu rea-credință, multe persoane care de fapt au alte scopuri, decât de memorie istorică”, spune avocatul Promo-Lex.
Ce s-a întâmplat anul trecut?
În ciuda interzicerii de a purta însemne care ar promova războiul, mai mulți deputați pro-ruși de la Chișinău, simpatizanți ai acestora, dar și deputați ai Adunării Populare a autonomiei găgăuze au purtat „panglica Sf. Gheorghe” la manifestațiile de 9 mai, în 2022.
Poliția spunea că a aplicat amenzi unui număr de 143 de cetățeni, inclusiv deputați. Unii au contestat în instanță amenzile date de poliție, inclusiv fostul președinte Igor Dodon.
Cazul „Anton Miron” este primul examinat de o instanță de judecată. În februarie 2023, judecătoria sect. Buiucani l-a declarat pe un pensionar din Chișinău nevinovat și a anulat procesul verbal al polițiștilor prin care Miron era obligat să achite o amendă de 9 mii de lei pentru că a purtat „panglica Sf. Gheorghe”.
Potrivit instanței, polițiștii au formulat procesul verbal în absența lui Miron, iar procesul în sine conținea mai multe încălcări.
Nicio instituție nu dispune însă de date exacte despre câte amenzi au fost achitate, câte au fost contestate și câte cazuri au fost rezolvate într-un fel sau altul în instanțele de judecată.
