Puciul de la Moscova din noaptea de 18 spre 19 august 1991 i-a luat prin surprindere pe politicienii de atunci de la Chișinău, conducerea țării a convocat două ședințe speciale ale parlamentului. La 27 august în acel an s-a organizat Marea Adunare Națională, care a impus deputaților votarea nominală a Declarației de Independență. Despre necazurile și bucuriile cetățenilor la ceas aniversar vorbim la acest sfârșit de săptămână.

* * *

La cei 30 de ani de independență, Republica Moldova mai are în față o mulțime de provocări, dar și multe posibilități. La nordul Moldovei, mai exact la Drochia, am căutat să aflu ce au învățat moldovenii din lecția de supraviețuire a unei națiuni aflate la confluența imperiilor. Mulți dintre ei vorbesc despre gustul amar al independenței.

– „Eu, de exemplu, sunt un apicultor din partea de nord. Am fost nevoită să pornesc această afacere, fiindcă îmi era prea amar drumul de a merge în Italia și a veni înapoi. Ar trebui conducerea să atragă atenția la oamenii care se opresc aici în țară și pun sufletul, chiar și copeica pe care au câștigat-o, chiar și împrumuturile pe care riscă de a le lua, fiindcă noi avem o țară-minune, o țară-rai. Doamne, ajută-ne, Doamne! Cât îi trebuie unui om? Nu-i trebuie atât de mult unui om. De ce această boală a intrat în atâta masă mare de oameni, boala avuției, boala puterii, boala banilor?...”

Europa Liberă: Cu ce asemănați Republica Moldova, cu ce o comparați?

– „Cu acest strugure de poamă la care toată bobița este roditoare.”

Valentina Ursu, Europa Liberă...

– „Eu v-am ascultat și vă cunosc așa, dar nu m-am întâlnit cu Dvs. față în față niciodată.”

Europa Liberă: Iată, astăzi ne-am întâlnit și vorbim despre 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Cum a fost această perioadă pentru stat, pentru cetățeni?

– „Și pentru stat, și pentru cetățeni a fost o perioadă cam greluță, pentru că a crescut corupția, hoția, nedreptatea și de-atâta a fost greu. Banii dacă veneau în țară, se duceau în stânga, în dreapta, nu era control, nu era nimic, am în vedere dacă veneau ajutoare materiale ș.a.m.d. Și cetățenii tot la fel erau un pic asupriți, uite așa, și de-atâta eu socot că a fost o perioadă cam grea.”

Europa Liberă: Pe cine învinuiți mai mult, pe cei care au guvernat sau cetățenii, că și ei își dau votul pentru cei care ajung la putere?

– „Da, da, și cetățenii își dau votul. Când îi perioada asta electorală, parcă alegem pe cineva care-i adecvat, dar când ajung acolo fac tot ce știu ei.”

Europa Liberă: De câte ori v-ați fript, de câte ori ați regretat votul pe care l-ați dat?

– „Am regretat când mi-am dat votul pentru Ghimpu, îi spun direct în față, că el voia Unire, dar eu îs pentru Unire, credeam că poate se va face un pic Unirea asta. Nimic, și-a luat postul, a mâncat ciorba de la parlament și s-a dus și se odihnește, n-a făcut nimic pentru noi.

Acum, când a fost iar campania electorală, tot așa, am susținut-o pe Maia Sandu, am susținut Guvernul PAS și vrem ca să fie ceva schimbare în țara asta, vrem să fie un pic mai bine, dar nu trebuie să așteptăm pe cineva, trebuie toți să ne schimbăm, toți, începând de la noi, oamenii de rând, care aruncăm gunoiul unde nimerim, începând de la medici, profesori, procurori, judecători și uite așa mai departe toți trebuie să ne schimbăm, toți, nu trebuie să așteptăm numai de acolo de la guvern. Dacă mergi la un medic și nu pui în geantă, nici nu se uită. Poate salariul lor e mic, poate, dar, credeți-ne, și noi muncim, și nu vine nimeni să-mi pună ceva în pungă, dar eu nu pot...”

Europa Liberă: În acești 30 de ani, cetățenii Republicii Moldova au știut ce vor?

– „Eu socot că nu știu ce vor, puțini știu, foarte puțini știu ce vor.”

Europa Liberă: Și acum în cine aveți cea mai mare încredere, dacă o aveți?

– „Eu am încredere în guvernul Nataliei Gavriliță, am încredere în Maia Sandu, foarte mare încredere.”

Europa Liberă: De ce vă insuflă încredere?

– „O văd mai cinstită, mai de rând cu noi se poartă, se poartă adecvat cu lumea, răspunde concret la toate întrebările și în guvernul Nataliei Gavriliță, tot cred într-însa și-i susțin, pe toți îi susțin.”

Europa Liberă: Observatorii scenei politice ziceau că în aceste trei decenii de independență le-a jucat mult festa cetățenilor inclusiv geopolitica. Acum se încearcă a se face abstracție de geopolitică, dar în opinia Dvs. care e calea corectă pe care trebuie să meargă Republica Moldova?

– „Eu socot că trebuie să ne unim cu România, uitați-vă ce pensie primesc în România și care-s condițiile de trai. Dacă ne unim cu România, noi a doua zi ne integrăm cu Europa, dar cu Rusia nu văd relații.”

Europa Liberă: De ce?

– „Vă spun sincer, păi nu văd...”

Europa Liberă: A fost acum Dmitri Kozak la Chișinău...

– „Ei și? Vine și face numai talambur și se duce. Rusia nu i-a vrut binele niciodată Moldovei, ea și-a căutat de treburile ei și de interesele ei, ca să aibă armata aici, ca să poată acționa direct, de-atâta și o ține și acum în Moldova noastră. Să vă spun sincer, bărbatul are o verișoară în Transnistria și noi ne uităm ce pensie primește ea, primește o pensie mizeră. Și cum ei se țin, guvernul cela, eu nu-mi închipui.”

Europa Liberă: Credeți în reunificarea celor două maluri ale Nistrului?

– „Cred că se poate de reunificat, tot e teritoriul Republicii Moldova. Și acei din Transnistria oare nu se gândesc ce fac ei? Se duc în Rusia, muncesc acolo, dar n-au stagiu de muncă, n-au cotizații plătite, ei mâine-poimâine se pensionează, ce primesc ei, cu ce trăiesc mai departe?”

Europa Liberă: Și cum o să sărbătoriți data de 27 august?

– „O să merg, în primul rând, la serviciu, că muncesc în agricultură și pe urmă cu copiii acasă, că-mi vine un fecior de la București, din Köln vine lunea viitoare, pe 23, alt fecior, o să întâlnim toți împreună și o să sărbătorim. Noi sărbătorim Ziua asta a independenței Republicii Moldova, dar, știți, da, e independență, da, dar totuși cu România va fi mai bine. Eu îs recunoscătoare guvernului din România, deoarece mi-a învățat doi copii, unul la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, care a terminat Facultatea de Istorie, și unul care a terminat la Ploiești – Petrol și Gaze, și-s foarte mulțumită. Copiii mei datorită lor au ajuns oameni, dar să fi fost în Republica Moldova eu nu știu ce aveam să fac, trebuia să fug și eu undeva în Italia, ca să fac bani și să îi întrețin.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Drochia, și întrebăm localnicii despre 30 de ani de independență. Cum au fost ei pentru țară, pentru cetățeni?

– „Să vă spun sincer, în 30 de ani de independență dintr-înșii am fost 27 de ani în Rusia. Și eu vreau să spun că pentru mine nu au fost răi, că nu am trăit aici, dar lumea care a trăit aici care și cum, că după ce s-a desființat Uniunea Sovietică, care au fost la putere, aceia și au luat tot, dar țăranul a rămas fără nimic.”

Europa Liberă: Multă lume a ales calea străinătății. De ce?

– „Pentru că nu era cu ce trăi aici, am rămas fără resurse, fără locuri de muncă, cu nimic. Și ce trebuia să facem? Erau copii, trebuia să-i creștem, trebuia să-i punem la cale.”

Europa Liberă: Dar cum s-ar fi descurcat familia Dvs., iată, fără ajutorul pe care l-ați oferit Dvs.?

– „Nicicacum, pentru că noi am trăit în sat și nu era nicio resursă de venit în familie. ’91-’92-’93, iaca, anii aceștia noi am lucrat și nu am primit un leu, o rublă de una n-am primit.”

Europa Liberă: Dar cum ar fi arătat Republica Moldova dacă acest milion de cetățeni nu ar fi ales străinătatea și câștigul banului în afara țării?

– „Ce să vă spun? Cum ar fi arătat? Foarte urât, pentru că majoritatea lumii care a lucrat după graniță, în alte țări străine venitul de bani l-au adus tot la noi în țară și cu banii ceia a trăit restul lumii care au fost aici rămași acasă, pentru că din fiecare familie a fost dusă o persoană sau două și acei care au rămas doi acasă sau unul, părinți sau cine a mai rămas au trăit pe baza la aceea că au venit bani de acolo. Eu așa cred, părerea mea, undeva 20% din populația noastră care s-a putut descurca la noi în țară fără ca să aibă venit din altă parte, 20%, dă Doamne să fie, care au avut locuri de muncă mai sus, la conducere, aceia s-au descurcat, dar restul care?”

Europa Liberă: Și veți sărbători la 27 august Ziua independenței?

– „Nu sărbătoresc, pentru că, vă spun, pentru mine nu sărbătoresc, de atâția ani nu am fost în țară, și la alegeri tot atâția ani nu am fost, nici la alegeri n-am fost...”

Europa Liberă: Și atunci nu aveți dreptul să-i criticați pe politicieni?

– „Și nu-i critic, nici nu cer de la dânșii nimic, ei nu-mi dau nimic și eu nu le dau nimic.”

Europa Liberă: Viitorul Republicii Moldova cum ați dori să fie?

– „Să vă spun sincer, aș dori ca să vină toată lumea acasă, e tare bine la noi de trăit în Moldova, dacă să aibă populația măcar 20 de mii de lei venit, lumea toată peste o lună-două toți vin acasă, la noi e foarte bine de trăit, noi suntem foarte liberi în țară. Toți am vrea ca să fie legea lege și ca să fie și interesul poporului, nu numai al conducătorilor. Dar o să vedem ce o să fie, nu știu. Pe dna Sandu tot n-am ales-o, nu știu ce o să fie, o să vedem mai departe.”

Europa Liberă: Dar cine decide viitorul Republicii Moldova?

– „Lumea care stă pe loc, aceia și îl hotărăsc. Dar în al doilea rând vreau să vă spun că soarta țării nici nu prea spun eu că lumea o decide, o hotărăsc acei de sus aleși de cei de jos, dar dacă îndeplinesc ceea ce au spus, dacă îndeplinesc cererile poporului, dar dacă nu le îndeplinesc...”

Europa Liberă: În acești 30 de ani, societatea a fost divizată, iată, se pot uni cetățenii statului în jurul unei idei?

– „Se pot uni, dacă să se vadă un rezultat din unirea care este, un viitor mai prosper dacă să fie lumea s-ar uni, dacă să fim sănătoși, nu moare nimeni, mergem înainte. Eu îs optimistă permanent.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, am făcut astăzi un popas aici, la nordul Moldovei, în ajunul celor 30 de ani de independență și întrebăm localnicii: cum a fost această perioadă pentru stat, pentru cetățean?

– „Pentru cetățeni a fost foarte grea, nu știu, toți zic că atunci când erau comuniștii la putere a fost rău, dar ei ne-au scos din impas atunci când a fost, când a intrat dl Voronin la putere, el ne-a scos din impas. Eu știu și cei de vârsta mea știu cum era totul pe taloane, cum era cu caloși, cum era cu săpun tot și cum aveam electricitate numai două ore pe sutkă, nu că pe zi, dar pe sutkă două ore și eu știu ce înseamnă asta. Și acum nu din toate părțile e mai bine decât era atunci, nu din toate părțile.”

Europa Liberă: Dar de ce nu e bine și de ce s-a ajuns la rău?

– „Nu știm, poate tineretul e altfel, n-au pofta ceea de lucru ei pe care am avut-o noi.”

Europa Liberă: Dacă Dvs. ați fi în parlament, la președinție, ce ați schimba în țara asta?

– „Ei, ce aș schimba? Poate că într-un fel și legile, ceva și în legi de schimbat, că nici legea nu ne protejează și noi nu avem încredere, am pierdut încrederea, poate nu chiar 100%, dar în orice caz multă încredere am pierdut și în forțele de ordine, și în justiție, și în poliție, în procuratură.”

Europa Liberă: De ce s-a pierdut încrederea?

– „Că nu s-a făcut dreptate.”

Europa Liberă: Și acum ce vă doriți cel mai mult?

– „Să fie pace, să fie liniște și poate și o înțelegere, să lăsăm unul de la altul, totuși ar trebui să nu punem piciorul în prag, chiar și aceștia care s-au dus, chiar și aceștia care au venit. Ei zic că vor să facă bine pentru noi, dar ne pare de la început că ei vor o dictatură, într-un fel, iaca, ei zic că interesul cetățeanului e prioritar, dar omul nu simte asta, ei tot zic că se gândesc la lume, dar nu. Și în primul rând politicienii au încăpățânarea asta a lor, că nu vor să se uite și la părerea cealaltă. Ei ar trebui unul cu altul, părerea la fiecare, eu am o părere, altul are o părere, hai să ne înțelegem...”

Europa Liberă: Societatea rămâne divizată?

– „Până ce-o fi ne pare că da, și cu limba, și cu Estul, și Vestul, iaca asta, că alții vor prea mult în Est, alții prea mult la Vest, dar ar trebui să trăim bine și cu aceia, și cu aceia, că piață de desfacere avem și acolo, și acolo și avem de câștigat și dintr-o parte, și din alta.”

Europa Liberă: O să sărbătoriți pe 27 august Ziua independenței?

– „Prin muncă, la noi la sat e prin muncă tot. D-apoi avem pământ, avem de lucru, ceapa și grâul s-au recoltat, deja așteptăm păpușoii, sfecla și răsărita.”

Europa Liberă: Și când ziceți „la mulți ani, Republica Moldova!”, unde vă duce gândul?

– „Mai mult în trecut decât în viitor.”

Europa Liberă: Trebuie cu viitorul de trăit.

– „Da, trebuie să trăim cu viitorul, dar mai mult în trecut ne duce gândul...”

Europa Liberă: Credeți că va mai pleca lume din țară sau se va opri acest exod?

– „O să plece încă, până ce-o fi.”

Europa Liberă: V-ați gândit vreodată să plecați?

– „De multe ori, și am fost, dar de multe ori încă mă mai gândesc.”

Europa Liberă: Unde ați fost?

– „În Italia.”

Europa Liberă: O să revină cei plecați acasă? Iată, Dvs. v-ați întors.

– „Nu cred!”

Europa Liberă: Dar Dvs. v-ați întors?

– „Eu am venit, că au fost alte chestii, dar aceștia pe care eu îi știu, ei nimeni nu au revenit, din contra, și-au luat familiile și s-au dus.”

Europa Liberă: Și atunci, cine face viitorul, dacă un milion și jumătate de cetățeni au ales străinătatea?

– „Aceștia, noi, mai în vârstă, dar puterile scad.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, în ospeție aici, la nordul Republicii Moldova, la Drochia, și întrebăm cetățenii: cum au fost 30 de ani de independență pentru țară, pentru cetățeni?

– „30 de ani în care noi ne-am căutat calea noastră.”

Europa Liberă: Găsind-o sau nu?

– „La moment încă nu prea, poate că de anul acesta ceva se va schimba. A fost o cale grea din punct de vedere economic și demografic, mulți cetățeni au plecat, a scăzut și natalitatea, s-a mărit mortalitatea, noi, practic, dacă mai continuam așa încă vreo 20 de ani, noi ne pierdeam poporul nostru, dar sperăm că o să fie mai bine.”

Europa Liberă: Și credeți că acest exod s-a terminat?

– „Încă nu, în primul exod care a fost prin 2000 pleca unul din părinți din familie pentru a face bani, în al doilea exod de-acum mai plecau și cu soțiile, cu soții, cu copiii, dar totuși ei aveau un gând de a se întoarce, cei care pleacă acum nu se mai întorc, ei nu au gândul de a se întoarce înapoi acasă.”

Europa Liberă: Dvs. ați gustat din pâinea străinătății?

– „Da, desigur! 12 ani am fost plecat la Moscova la lucru, nu este deloc ușor, banul după hotare nu se face așa ușor cum se pare.”

Europa Liberă: Dar stagiul acesta se va regăsi în stagiul de muncă?

– „Nu, pentru că la Moscova nici n-am fost angajat oficial.”

Europa Liberă: Și regretați, totuși e o perioadă lungă?

– „Nu regret, pentru că totuși am hotărât să mă întorc la mine acasă și...”

Europa Liberă: Da, dar la pensie odată și odată o să trebuiască să ajungeți?

– „Eu sper că o să-mi pot face pensia mea, singur să mi-o adun și nu prea mare speranță pun pe stat la moment.”

Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la cei care au preluat puterea?

– „Să nu facă rău, să gândească ca oameni de stat, să gândească pentru țară, pentru oameni.”

Europa Liberă: Ei toți asta promit.

– „Ei promit, dar până acum am văzut numai promisiuni deșarte, dar sper că totuși se vor întoarce guvernanții cu fața spre populație.”

Europa Liberă: Și cine-i politicianul care poate să ducă țara pe calea cea dreaptă?

– „Pentru mine, la acest moment, este președintele țării, dna Maia Sandu.”

Europa Liberă: De ce?

– „Chiar am încredere, am discutat față în față, am văzut ce fel de persoană este, o persoană lipsită de orgoliu, lipsită de o aroganță de care era plină până acum orice guvernare pe care noi am avut-o.”

Europa Liberă: Această insistență a noii puteri, că începutul începuturilor înseamnă lupta împotriva corupției, curățarea sistemului, justiției, e și așteptarea cetățeanului?

– „Da, da! Și chiar cred că corupția trebuie exterminată, ea nu va fi exterminată total, pentru că este imposibil, noi trebuie să ne gândim și ce înseamnă corupție.”

Europa Liberă: Cine sunt corupți, mai întâi spuneți-mi.

– „Cine sunt corupți? Foarte mare parte din corupție este în organele statului, unde se formează schemele. Și asta iarăși este o problemă care apare din legislația care nu este perfectă, ea nici nu va fi perfectă, dar atunci când sunt multe lacune în legislație, atunci apare și corupția.”

Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul, cum ați vrea să fie viitorul statului?

– „Prosper, cinstit, cu o infrastructură adecvată, cu o medicină bună, cu un sistem de învățământ normal, să întoarcem profesorilor demnitatea pe care au avut-o cândva, să întoarcem demnitatea medicilor, să întoarcem demnitatea polițiștilor, pentru că nimeni din cetățeni acum nu-i privește cu ochi buni pe cei din această categorie, dar totuși aceștia sunt persoanele care trebuie să muncească pentru noi.”

Europa Liberă: Sunteți unul din cei reveniți acasă de peste hotare. Credeți și în reîntoarcerea altora într-un număr mare acasă?

– „Număr mare nu prea cred, se vor reîntoarce poate cei care-s cu o vârstă mai înaintată, poate și mai tineri, dar numai atunci când vor vedea că în țară real lucrurile au început să se schimbe, doar pentru promisiuni nu o să se întoarcă nimeni, trebuie să fie o întorsătură în tot ce este sistemul de stat.”

Europa Liberă: Mediul de afaceri e prietenos, pot fi investiți banii câștigați peste hotare acasă?

– „Mediul de afaceri e prietenos numai de-atâta că practic nu-l avem mediul de afaceri, la noi economia e zero, ea practic nu există. Cei care la moment își fac business în Moldova asta este mai mult nu despre profit, dar este mai mult despre dorința de a face ceva la tine în țară, dar la un moment dat te gândești, dar pentru ce muncesc eu? Numai pentru a da salarii și a achita impozite? Pentru că cu asta rămânem. De zece ani, de când noi avem afacerea, un leu nu a fost scos ca dividend, toți banii au fost reinvestiți în afacere mai departe.”

* * *

Despre Republica Moldova în lumini și umbre la 30 de ani de independență au vorbit oamenii pe care i-am întâlnit întâmplător la piața din Drochia. Scriitorul și fostul deputat în parlament între 1990 și 1994 Vladimir Beșleagă crede că cele trei decenii de independență au fost o rătăcire prin pustiu.

Europa Liberă: Maestre, ce gust are independența Republicii Moldova?

Vladimir Beșleagă: „Un gust mai mult amar decât sărbătoresc.”

Europa Liberă: De ce?

Vladimir Beșleagă: „Pentru că trei decenii care s-au scurs au fost atât de triste, atât de necăjite, atât de sărace, atât de chinuite, încât foarte greu o să treacă și o să se spele de pe limbă gustul cela de pelin, foarte greu.”

Europa Liberă: Sărăcia, corupția, separatismul și depopularea țării – câteva fenomene care au afectat grav statalitatea Republicii Moldova. Ele nu au fost în centrul atenției guvernărilor, pentru că peste 20 de guverne a avut Republica Moldova în aceste trei decenii?

Vladimir Beșleagă: „Acele probleme care au afectat Republica Moldova în planul independenței ei sau a formării și constituirii statalității au fost cunoscute de toate guvernele, dar n-au fost în stare aceste guverne să le elimine sau să le atenueze, cel puțin. Ele s-au aprofundat pe parcurs, pentru că aceste guverne care s-au perindat și parlamentele, și președinții au fost oameni de factură și de modă veche, formați în sistemul totalitar, colonial.”

Europa Liberă: Și totuși a mai pătruns sânge proaspăt în clasa politică în această perioadă de timp?

Vladimir Beșleagă: „Dar a dominat sângele vechi, a dominat gândirea și mentalitatea veche, dar una este, dna Valentina, ceea ce face guvernarea, ceea ce face parlamentul, dar alta este evoluția profundă a poporului, a mentalității lui.”

Europa Liberă: Și evoluția aceasta a mentalității cum e văzută de Dvs. astăzi? S-a schimbat totuși mentalitatea, vedeți mari diferențe?

Vladimir Beșleagă: „S-a schimbat, sunt diferențe, dar vorba e că aceste diferențe nu ies și nu domină, ci domină negativul. S-au făcut schimbări mari, s-a schimbat și mentalitatea, dar la o pătură mică, la o pătură superioară, de sus, în adânc lucrurile au mers foarte încet și ne bucurăm foarte mult că în acest timp s-au înregistrat evoluții și succese, s-au promovat anumite lucruri. Mentalitatea profundă populară a început să judece – așa cum o demonstrezi și dumneata prin emisiunile dumitale –, să judece mult mai clar, mult mai obiectiv și mult mai modern, pentru că atunci când am intrat noi în perioada de acești 30 de ani era o debandadă, era un dezastru total și acel dezastru era cauzat de putreziciunea vechiului regim care se termina și pleca cu hoții, cu banditisme, cu crime, cu toate celea. Vreau să-ți spun, dna Valentina, că în primii ani de perestroikă... ”

Europa Liberă: ...perestroika lui Gorbaciov.

Vladimir Beșleagă: „...s-au dat la iveală multe secrete necunoscute și se spunea că în ultimul deceniu brejnevist de marasm s-a format și s-a consolidat foarte puternic mafia sud-ucraineană și, în special, în Moldova. Și când am intrat noi în perioada așa-zisă democratică și de independență, această mafie un pic s-a potolit și când a venit perioada anilor 2000 această mafie a ridicat capul. Și ce a făcut ea? S-a conectat mafia din sudul Ucrainei cu mafia europeană, în special cu cea italiană și a început să meargă depopularea. S-au fondat o mulțime de firme turistice care duceau carne vie și au lucrat foarte intens. Eu știu, chiar lângă blocul unde locuiesc...”

Europa Liberă: Sunt povești cutremurătoare, dle Beșleagă.

Vladimir Beșleagă: „Da!”

Europa Liberă: Dacă stai și asculți aceste istorioare pe care le povestesc moldovenii care acum zeci de ani au ales calea pribegiei, ei pot să spună că au mers luni întregi prin munți, prin transport necunoscut, cu o viză cumpărată pe atunci cu două, trei, patru mii de dolari ca să ajungă din Republica Moldova undeva într-o țară din Uniunea Europeană.

Vladimir Beșleagă: „Da, avem o întreagă literatură a diasporei și a calvarului celor care au plecat. Acesta a fost cel mai mare dezastru pe lângă sărăcie, că neamul nostru de sărac întotdeauna a fost sărac.”

Europa Liberă: Să revenim la oligarhia moldovenească, oligarhi nu au fost mulți.

Vladimir Beșleagă: „Dacă noi avem 7, 8 milionari și un singur miliardar am avut, așa cum a spus cineva dintre adversarii lui, că acesta era singurul miliardar, Plahotniuc, care a șters-o pe urmă, singurul miliardar, încolo era mizerie, încolo era sărăcie, pentru că toate nevoile și necazurile acestui pământ și acestei populații sau ale acestei părți de neam românesc se trag de la politica sovietică, colonială.”

Europa Liberă: De ce justiția nu și-a făcut treaba?

Vladimir Beșleagă: „Populația noastră, de aici, de la noi n-a avut și n-a cultivat, și nu s-a format așa-zisa conștiință statală, pe lângă faptul de conștiință identitară care era vagă, că moldovean, că român, că nu știu ce, dar conștiința statală, pentru că neamul nostru de aici ori a fost în gubernie rusească, ori colonie sovietică, bolșevică, el n-a fost independent niciodată. Și dat fiind faptul că este absentă această conștiință statală, pe când balticii au avut-o, ei au fost mai solidari...”

Europa Liberă: Eu vă întrebam – justiția de ce nu și-a făcut treaba?

Vladimir Beșleagă: „O să ajung și la justiție, te-am dus acolo, la conștiința statală. Și poporul nostru încă de demult, din vechime are un sindrom în adânc, nu este crescut și nu este educat să respecte legea, ci voia celui mai mare. Asta ține de familia patriarhală. În familia patriarhală, cel mai în vârstă, tatăl sau bunelul era cel care trebuia să fie ascultat, nu legea, acela putea să facă contra legii. Deci, când s-a format independența și statalitatea Republicii Moldova, s-a suprapus asupra ceea ce trebuia să se formeze stat modern, stat de drept s-au transferat reflexele sau simptomele familiei patriarhale vechi, că cel care a venit în frunte acela este legea și tu trebuie să-l asculți pe dânsul.

El poate să facă porcării și crime, dar el îi mai mare și el are dreptul. Iată aici este confuzia, că la noi justiția, acest aparat birocratic nu lucrează pentru stat, pentru lege și pentru oameni, dar pentru propria lui esență, substanță și îmbogățire, dar asta se poate face numai încălcând și ignorând legea. Plahotniuc a venit ca un bici al lui Tamerlan sau nu știu al cui crescut în perioada regimului comuniștilor, al lui Voronin. El s-a format acolo și eu mă gândeam: cum s-a întâmplat totuși că el, acest personaj, dar el a avut dar, el a avut un fel de geniu rău, un fel de specialist în răutăți, a reușit să-și facă dintr-un partid micuț nu știu ce și era să devină prim-ministru și cred că și președinte voia să fie?

Știți de ce s-a întâmplat asta, dna Valentina, intuițiile mele? După anul 2014, când, în sfârșit, neamul nostru sau guvernanții noștri, buni/răi, cum au fost, au reușit să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană a simțit Kremlinul, Moscova au simțit că nu mai are puterea pe care a avut-o și au recurs la mafie, pentru că știau că mafia este foarte puternică și o să prindă și l-au stimulat, și l-au stimulat, și l-au promovat, și l-au ajutat, și l-au suportat, fiindcă asta a fost ultima redută a Kremlinului. Pentru că ce reprezenta acest Dodon? Dacă el a suportat 5 sau 6 suspendări, el era o fantoșă, un figurant, dar adevăratul om care lucra pentru cutare sau cutare a fost Plahotniuc, el a făcut lucrul acesta. Și a fost mafia, mafia a fost pusă în funcțiune. Acum ai observat dumneata că dl Kozak vine aici cu împăciuire? Au pierdut pârghiile pe care le-au avut și nu numai asta, dar s-au compromis și socialiștii, s-au compromis și s-au retras. Ei au sperat că prin intermediul socialiștilor au să facă federalizarea, au să facă nu știu ce...”

Europa Liberă: Emisarul Kremlinului, dl Kozak, acum când a fost la Chișinău, după întâlnirea cu președinta Maia Sandu, a spus că problema transnistreană trebuie să fie decisă de Chișinău și Tiraspol și că Rusia este gata să ajute la distrugerea munițiilor stocate la Cobasna.

Vladimir Beșleagă: „Da, deși Moscova niciodată nu s-a grăbit. Ea poate să facă promisiuni, ea poate să facă propuneri, sugestii, dar n-o să le realizeze. Când a fost întrebat acest Kozak care este problema Transnistriei, el a spus că aceasta este o problemă internă. Care internă? De unde internă? Războiul pe Nistru a început în noaptea de 2 spre 3 martie 1992, când Moldova urma să fie admisă în Organizația Națiunilor Unite. Asta n-a fost întâmplător.”

Europa Liberă: Se apropie deznodământul crizei transnistrene?

Vladimir Beșleagă: „Eu cred că ea încă o să dureze și o să dureze, și o să dureze, pentru că Federația Rusă sau Kremlinul, sau Moscova are mai multe așa-zise teritorii pe care le ține pentru a influența și a-și marca zona de influență – Moldova, Kaliningradul, Donbasul, Osetia, Abhazia, toate acestea...”

Europa Liberă: Dar se consideră că dosarul transnistrean e cel mai ușor de a fi rezolvat?

Vladimir Beșleagă: „Se consideră, astea sunt promisiuni, dar nu e vorba de asta. Ce înseamnă munițiile? Acestea sunt vechituri, acesta-i metal, acesta-i nimic. Ce-i drept, el a fost utilizat ca marfă de export în timpul conflictelor din Balcani cu vânzare, dar n-au să cedeze.”

Europa Liberă: Dar dacă ar reveni regiunea transnistreană, Chișinăul ar plăti un preț mare pentru această reunificare a celor două maluri ale Nistrului?

Vladimir Beșleagă: „Ai în vedere preț în ce sens – preț politic sau preț economic?”

Europa Liberă: Și, și.

Vladimir Beșleagă: „Nu cred că ar fi mare, dar vorba e că acolo procentul de alogeni, de colonizatori este mare. Ei consideră că în genere și Republica Moldova, adică partea de apus este a rușilor. Ce să mai vorbim?”

Europa Liberă: Revenirea lor ar înclina balanța către vectorul pro-estic?

Vladimir Beșleagă: „Balanța cui?”

Europa Liberă: Republicii Moldova.

Vladimir Beșleagă: „Spre Est?”

Europa Liberă: Da.

Vladimir Beșleagă: „Aceste două centre de opoziție – Transnistria și Găgăuzia – au fost modelate încă în congresul popoarelor sovietice. Moldova a refuzat să participe și Lukianov așa a și spus: „Noi o să vă facem două republici”. Uite, asta este moștenirea încă de atunci.”

Europa Liberă: Problema identitară și problema limbii rămân tot atât de actuale ca și în ‘91, când a fost proclamată independența?

Vladimir Beșleagă: „Problema limbii și problema identitară se trag tot din perioada regimului trecut, dar vezi că la noi totul e cam pe jumătate. Noi avem în Constituție „limba moldovenească”, în realitate este limba română; noi avem o biserică ce se supune Moscovei și avem o mitropolie care se supune Bucureștiului. Noi suntem de două feluri și procesul acesta crește, crește procesul, dar foarte încet. Faptul că a învins un partid pro-european cu 63 de mandate este un lucru colosal, care ne bucură enorm și care ne insuflă speranțe mari, dar, în același timp, și temeri mari. De ce? Pentru că eu cred că noi ar trebui să ne apropiem și de zilele de astăzi. Cum a început noua guvernare să-și realizeze programul, uite aici este...”

Europa Liberă: ...piatra de încercare?

Vladimir Beșleagă: „Da. Când am aflat câte sfaturi vin la noua guvernare de la diferite organizații, de la ONG-uri, eu m-am mirat. Măi oameni buni, dar lăsați-i în pace pe noii guvernanți să-și facă treaba, au fost aleși de popor, au învins, dați-le pace. Ce vă băgați voi atâta? Mai temperați-vă, mai opriți-vă, destul, atâția ani ați dat sfaturi și nu v-a ascultat nimeni sau nu v-a auzit. Acum mai opriți-vă, lăsați oamenii să lucreze. Am avut de-a face cu un om de afaceri care are câteva fabrici și s-a pronunțat foarte critic asupra noii guvernări, că ei sunt tineri, că n-au experiență... Păi, ce fel de experiență vrei? Să aibă experiența matale sau experiența regimului trecut, a corupților? Aceștia au venit tineri să curețe, să spele totul. Lăsați-i! Eu sunt foarte indignat și pornit împotriva celor care vin cu sfaturi, cu recomandări, cu sugestii ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Va reuși noua putere să aducă adevărata schimbare pe această palmă de pământ?

Vladimir Beșleagă: „Doamnă Valentina, eu zi și noapte am și bucurii mari, și temeri mari, pentru că la noi se poate întâmpla orice. Noi ne aflăm acum într-un moment crucial, aici dacă se face și se merge după programul partidului pro-prezidențial și reformator, și al cursului european, dar aici o să fie rezistență și n-o să fie rezistență conștientă, o să fie inerție mai multă. Poporul nu vrea, alegătorii nu vor, dar sunt forțe, sunt factori și obiectivi, nu numai subiectivi, care o să frâneze.

Deci, aici se cere vigoare, se cere spirit reformator, pentru că e foarte curios lucru, ei zic: „Dacă voi ați obținut puterea, voi, PAS sau noua guvernare, noul parlament, voi trebuie să faceți după lege”. Auzi tu? A ajuns în sfârșit la mintea lor că există și lege, până acum n-au spus că trebuie să se facă după lege, dar are și ea două tăișuri: legea poți s-o faci în așa fel ca s-o compromiți și poți s-o faci realmente, să faci, într-adevăr, reforme. Aici depinde de-acum de forța acestei guvernări, să nu se uite la nimicuri și la fleacuri, ci să meargă și uneori să taie. Când se naște copilul, buricul trebuie să i-l taie, nu să-l lase cu buricul așa, trebuie să taie buricul cela vechi și să scoată din mințile oamenilor gândirile proaste, că oamenii, vorba ceea, eu zic că nu este conștientă, este inerția gândirii, inerția obiceiurilor.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cine vă insuflă acum încrederea cea mai mare?

Vladimir Beșleagă: „Eu mă bucur mult că s-a început de la lege, de la procuratură, pentru că fără a reinstala puterea și forța, și primatul legii nu se poate face nimic. Republica este săracă, republica trăiește din seul ei parțial și n-o să aibă niciodată ajutor din afară, dacă nu se fac aceste mari reforme, pe care le dorește Occidentul și le ajută, și le stimulează în felul acesta.”

Europa Liberă: Va rezista Maia Sandu?

Vladimir Beșleagă: „Maia Sandu e o fire foarte rezistentă. Dacă ea a rezistat acei 4 ani când ea a câștigat alegerile și i-au fost furate alegerile de către Dodon, eu cred că...”

Europa Liberă: În 2016?

Vladimir Beșleagă: „Da. Eu cred că o să reziste și în continuare, dar eu am temeri foarte mari pentru dânsa. Trebuie să fie foarte atentă și vigilentă, pentru că acest Kozak este un tip foarte lunecos și foarte penetrabil. Vreau să spun că Moscova și Kremlinul, și imperiul de la Stalin încă citire și nu numai de la Stalin, de la țarism a fost foarte perfid.”

Europa Liberă: Dar când ziceți că trebuie să fie atentă cu Estul, cu Kremlinul, asupra cărui moment trebuie să acorde atenție mai mare? Se discută că s-ar putea în cel mai apropiat timp să aibă loc o întâlnire Maia Sandu – Vladimir Putin.

Vladimir Beșleagă: „Da. Asta va fi o întâlnire obișnuită. Maia Sandu a avut întâlniri cu mulți șefi de state, dar cu Putin este o problemă aparte.”

Europa Liberă: De ce?

Vladimir Beșleagă: „Pentru că Putin are mari interese aici și nu numai aici, dar în toate fostele republici sovietice.”

Europa Liberă: În dialogul cu Maia Sandu, Putin ce poate să vrea și să obțină?

Vladimir Beșleagă: „Eu cred că nu numai Putin, dar și Kozak care a venit, el a venit cu propuneri pozitive, cu relații, cu toate acestea care nu sunt atât de sincere, nu se ia în seamă ce a fost până acum și cât a fost și nu se cere iertare sau scuze pentru ce a fost în relațiile bilaterale cu embargourile și multe altele, dar vine ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, de parcă nici n-au fost deteriorate și și-au bătut joc de-ai noștri. Cum poți tu să vii și să propui pace și colaborare după ce ai făcut atâta rău acestui stat, după ce ai făcut atâta rău? Dar rău a fost, pentru că tot ce s-a întâmplat s-a făcut la sugestiile și la indicațiile Moscovei. Acum, Moscova a pierdut vârful, dar ea nu se împacă cu asta și o ia cu binișorul pe Maia Sandu, dar Maia Sandu poate să se limiteze doar la problemele interne, comerciale, economice, dar când o să pună problema Transnistriei sau a prezenței armatei ruse, aici n-o să meargă. Și acest emisar al Moscovei care spune că aceasta este o problemă internă și nu vrea să intre în detalii este un fariseu.”

Europa Liberă: Dvs. cum vedeți viitorul Republicii Moldova?

Vladimir Beșleagă: „Eu 30 de ani nu sper să trăiesc, eu mă limitez la 3 ani, reduc din 30 la 3 ani și spun așa: sper ca acești 3 ani să-i am și să văd, și sper că nu în 30 de ani, dar în 3 ani se va clarifica.”

Europa Liberă: Ce se va clarifica?

Vladimir Beșleagă: „Dacă acest stat poate deveni stat, pentru că până acum el a ajuns un stat nu că hibrid, dar eșuat, el n-a fost stat, el a fost o făcătură de stat, o fantomă de stat. Maia Sandu și forțele democrate au venit să formeze un stat de drept. Și dacă aici reușesc în 3 ani să formeze un stat, înseamnă că el are viitor, dar dacă nu, că se poate întâmpla să nu reușească din cauza forțelor din afară, din cauza inerției poporului sau a electoratului, el o să eșueze lamentabil și n-o să mai fie stat, o să rămână un fel de fantomă care o să oscileze între Vest și Est.

Dacă ajunge guvernul sau conducerea, sau parlamentul să obțină succes în primul mandat de 4 ani și să obțină și al doilea mandat, și în al doilea mandat să facă amendamente la Constituție și să scrie în Constituție aderarea la Uniunea Europeană sau Unirea chiar, atunci totul se va face. Dar deocamdată abia se începe, activitatea merge încet, deși guvernarea încearcă să mențină ritmul rapid, pentru că lucrurile mari se văd de dimineață, ziua bună se vede de dimineață, cum e începutul așa o să meargă și încolo.”

Europa Liberă: Dl Beșleagă, mulți aleși ai poporului deseori au fost întrebați dacă ar semna Declarația de Independență acum, la 30 de ani distanță? Credeți că e actuală această întrebare?

Vladimir Beșleagă: „Dna Valentina, Declarația de Independență a fost votată de parlamentul de atunci.”

Europa Liberă: Dar nu toți deputații au semnat acea declarație?

Vladimir Beșleagă: „Nu, 278 sau 280...”

Europa Liberă: Din 383.

Vladimir Beșleagă: „Da, fără transnistreni și fără alții. A fost un act de mare curaj și de mare importanță, dar independența a fost dictată prin înțelegerea lui Gorbaciov cu Reagan, ca să le dea republicilor sovietice independență, dar, în același timp, au avut dreptul să formeze CSI-ul. Și nu au trecut nici câteva luni după declararea independenței și Republica Moldova a fost băgată în CSI. Asta se cheamă independență? Și asta s-a văzut până la 7 aprilie (2009) când a fost ars actul. Să nu uităm că el a fost ars. Cum s-a putut una ca asta?”

Europa Liberă: A fost restabilită Declarația de Independență...

Vladimir Beșleagă: „Ei, restabilită, de-acum asta-i poveste. Ars! Noi nu avem actul original. În afară de faptul că Republica Moldova independentă a fost băgată în CSI, i-a fost ars și registrul sau semnăturile au fost arse. Valentina, asta-i teribil, asta nu se întâmplă nicăieri! Cum poți tu să permiți ca un document atât de valoros să ajungă scrum? Asta au vrut-o tot esticii și scopul lor și l-au atins. Și ce să mai vorbim noi de 30 de ani de-acum?

Totul este foarte aproximativ și vag, că noi am rămas nu cu independența arsă, dar cu speranțele arse. Și iată aici, când a venit dna Maia Sandu, când a venit noua guvernare este că se începe un nou stat, de fapt, acum începe să se formeze noul stat, că statul începe să se formeze de la adoptarea unei legi. Ce este statul, dacă nu o înțelegere între oameni ca să respecte legile? Să nu fie voința ta, a mea, a lui cutare sau cutare, legea deasupra să fie. Dacă este legea deasupra, este și statul, dacă nu-i lege, nu-i stat. Până acum lege nu a fost, nu-i stat. Asta este!”