Poziția Mitropoliei Moldovei față de invazia rusă lansată de Kremlin pe 24 februarie în Ucraina a fost una de așteptare. Abia pe 7 aprilie, mitropolia subordonată Moscovei a dat publicității un comunicat de presă consacrat situației din Ucraina pentru a se desolidariza de unii preoți de-ai săi, care în mod absolut nejustificat au îndemnat credincioșii la ură interetnică și dezbinare. Într-un mesaj semnat de întâistătătorul bisericii Vladimir se face apel la negocieri de pace între beligeranți. În această emisiune vorbim despre biserică și încrederea pe care o au moldovenii în această instituție.

***

În joia Paștelui ortodox, președinta Maia Sandu s-a întâlnit, separat, cu mitropolitul Vladimir al Chișinăului și al Întregii Moldove și cu mitropolitul Petru al Basarabiei, pe care i-a îndemnat pe fundalul războiului din Ucraina să fie alături de enoriașii lor și să predice respectul, compasiunea și buna înțelegere între oameni și popoare în numele unui viitor comun prosper și pașnic. Maia Sandu a afirmat că statul și biserica trebuie să acționeze solidar atunci când este vorba de sănătatea și siguranța oamenilor. Cu prilejul Paștelui ortodox, Europa Liberă a căutat să afle ce cred localnicii de la Vadul lui Isac, Cahul, despre războiul ruso-ucrainean care continuă și în aceste zile de mare încărcătură spirituală.

Iată cîteva idei din discuțiile purtate de Valentina Ursu cu locuitorii din Vadul lui Isac:

• „Și în Moldova noi avem multe naționalități, dar se respectă toate drepturile”
• „E un război dus de un om fără minte”
• „Cel mai mult îmi doresc să fie pace, să se liniștească apele, să pot să mă duc la mormintele părinților”
• „În istorie moartea lor o să rămână pe conștiința lui Putin și a câtorva aliați de-ai lui”
• „Această panglică, simbolul acesta e mai mult pentru a demonstra și la unii și la alții că unii îs mai albi și alții îs mai negri”

– „Paștele poate să aducă pace pe două-trei zile, dar după cum se pregătește Putin, fierbe sângele într-însul. E un război contra creștinilor care suntem, și rușii îs creștini, și noi suntem creștini, dar ei spun că-i invazie, dar nu-i invazie, acesta-i război contra oamenilor pașnici din Ucraina, care cer pace, dar cei de la Kremlin cred că ei sunt unicii pe glob, cei mai puternici. Putin dorește să ocupe Ucraina, el nu vrea să arate că a pierdut în fața Ucrainei.”

Europa Liberă: Cum vor intra în istorie Vladimir Putin și Volodimir Zelenski?

– „Volodimir Zelenski o să intre ca patriot al țării, care ține la națiune, dar Putin o să fie huiduit ca în zilele de față, că văd că nimeni nu mai vrea să audă nici limba rusă și s-o vorbească, nici nu vor să se ducă la dânșii.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Vadul lui Isac, Cahul, și întrebăm cetățenii: în cine aveți cea mai mare încredere?

– „Cea mai mare încredere în primul rând o am în forțele proprii, în al doilea rând, în guvernarea noastră, cred că ei au să facă ceva.”

Europa Liberă: În biserică aveți încredere?

– „Da, în biserică am, fiindcă-s om creștin, îs botezată și copiii mi-s botezați și cununați, dar, cu părere de rău, nu umblu la biserică.”

Europa Liberă: În Republica Moldova sunt două mitropolii...

– „Da, Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Rusiei, a lui Vladimir, cum se numește, dar eu cred în Mitropolia Basarabiei, fiindcă suntem basarabeni, creștini, așa părinții au crezut și așa cred și eu. E drept că la noi preotul e român, însă puține sate din Moldova sunt cu Mitropolia Basarabiei și se duce dijmă, fiecare preot i-o dă lui Vladimir. Vladimir unde o dă, la Kiril? La sat cine se duce la biserică? Zece, 20 de băbuțe și lor li s-a spus să dea câte 3 lei pe o lumânare au dat, astfel contribuie la susținerea războiului din Ucraina.”

– „Eu știu de mult că noi cumpărăm lumânări de sănătate, din ultimii ce avem la suflet și banii se duc la Rusia, la Kiril, patriarhul Rusiei, patriarhul care strânge bani pe lumânări și susține războiul lui Putin în Ucraina. Asta mă întristează și toți oamenii se gândesc când o să se termine tot „hlamul” acesta pe care îl face Putin și toți.”

Europa Liberă: Acest război ruso-ucrainean e doar politic sau e și religios, în opinia Dvs.?

– „E un război dus de un om fără minte. Să ataci un popor pașnic, s-a dus în curtea lui și a distrus totul, și nu că a distrus o țară, Ucraina, 44 de milioane de populație, dar și toată Europa, fiindcă de-acum consecințele o să le suportăm noi toți cred că.”

Europa Liberă: Dar vă este clar de ce s-a pornit acest război?

– „Războiul s-a pornit, fiindcă Putin vrea la Marea Neagră să iasă prin Odesa, el vrea să cucerească pro-rușii din Ucraina, dar pro-ruși sunt peste tot. Și în Moldova noi avem multe naționalități, dar se respectă toate drepturile. Eu, de-o pildă, sunt născută în regiunea Odesa, în satul Orlovka, și părinții mei întotdeauna au zis că-s basarabeni. Și el vrea să captureze, cum Stalin a trecut cu creionul pe hartă, așa el acum vrea, că Rusia țaristă aici a fost și el vrea să cucerească Ucraina.”

Europa Liberă: În această invazie, Vladimir Putin are și sprijinul patriarhului Moscovei și al Întregii Rusii Kiril.

– „De ce Kiril s-a situat astfel? Dar de ce Dodon întotdeauna se duce la patriarhul Kiril, i-a dat și distincție nu știu de care, de ce? Fiindcă și politica e implicată în biserică și biserica tot e implicată în politică.”

Europa Liberă: Dar aceste două popoare creștine – rus și ucrainean – se vor împăca repede, vor aduce repede pacea în această regiune?

– „Parcă se vedea undeva sfârșitul tunelului, parcă se lumina, dar de când au scufundat nava Moskva, nu știu dacă degrabă, e greu de presupus, e greu, fiindcă a înnebunit mai tare Putin. El intră în biserică, își face cruce, uite, când a murit Jirinovski a intrat, și-a făcut cruce și a ieșit de acolo și a uitat de cruce, s-a apucat iar de împușcat. Dar ce fel de cruce îți faci tu? Dumnezeu niciodată n-a spus să-l ucizi pe omul pașnic, pe copil, e cel mai mare păcat vărsarea de sânge ce se face acum și atâția oameni civili mor, o să rămână în vecii vecilor, în istorie moartea lor o să rămână pe conștiința lui Putin și a câtorva aliați de-ai lui. Și acei care-s împrejurul lui Putin nici ei nu cred în ceea ce fac.”

Europa Liberă: Credeți că se va schimba situația și în plan duhovnicesc?

– „După atâtea vărsări de sânge și pierderi de vieți omenești, cred că au să se unească. Poporul ucrainean foarte mult s-a unit, Dumnezeu așa i-a unit și eu cred așa că și bisericile au să facă o biserică ucraineană.”

Europa Liberă: Dar în Republica Moldova două mitropolii ați vrea să se unească?

– „Da, aș vrea, fiindcă Ucraina are 44 de milioane, dar noi suntem cam trei milioane și eu cred că ar putea, dacă din stânga Nistrului și-ar lua armele și ar pleca rușii la casa lor, uite, atunci, dar așa o să mai dureze și-i păcat.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Cel mai mult îmi doresc să fie pace, să se liniștească apele, să pot să mă duc la mormintele părinților. Iată, doi ani n-am putut să ne ducem, că a fost COVID, acum cu războiul acesta... Noi suntem 5 frați, unul a rămas în Ucraina și 4 suntem în Moldova, noi ne temem că în fiecare seară situația se schimbă când e starea marțială și este periculos. Să ne ierte părinții, dar asta-i situația, nu putem, dar ne duceam la părinți la Blajini, fiindcă ei așteaptă, așa spune cartea.”

VIDEO: „E momentul ca Mitropolia Moldovei sa divorțeze de "Biserica Mamă" de la Moscova după această invazie rusă în Ucriana.” Valentina și Ion Raru, foști profesori în Andrușul de Jos, Cahul.

Europa Liberă: Frica e mai mare sau speranța e mai puternică?

– „Dacă ar fi frica mai mare, de ce mai trăim? Trebuie să avem o speranță, trebuie să credem, trebuie să vedem partea frumoasă a vieții, că ea se dă numai o dată și trebuie să fie trăită, nu chinuită. Dacă credem în Dumnezeu, trebuie să credem și să ne rugăm în fiecare seară, cum spunem Tatăl nostru, așa trebuie să ne rugăm pentru Ucraina, să ne rugăm ca să ajungă la mintea tovarășului Putin rugăciunile oamenilor care vor pace pe pământ, vor să trăiască în bună înțelegere și cu rușii, și cu ucrainenii, și cu nemții, cu toți. Acum rugăciunile trebuie să le facem ca să ajungă și la mintea lui Putin toate lacrimile și suferințele oamenilor, răul trebuie să fie învins și binele să triumfe și oamenii să trăiască în pace pe pământ. Cum răsare soarele și ne încălzește pe toți, așa toți trebuie să ne încălzim unul pe altul și să fim prieteni așa cum am fost mulți ani.”

Valentina Ursu, Europa Liberă...

– „Nu vă cunosc la față, dar după glas, la toate interviurile vă recunosc...”

Europa Liberă: Astăzi suntem în ospeție aici, la Vadul lui Isac, raionul Cahul, și întrebăm cetățenii: la biserică mergeți des?

– „Merg la biserică.”

Europa Liberă: De ce v-am pus această întrebare? Pentru că în sondajele de opinie pe primul loc în topul încrederii cetățenilor se situează biserica.

– „Biserica rămâne în topul încrederii, pentru că majoritatea oamenilor care merg la biserică au o vârstă avansată, de exemplu, de vârsta mea (eu am aproape 50 de ani) sunt foarte puțini la biserică. Oamenii în vârstă merg la biserică și au foarte mare încredere în biserică, doar știți că am fost educați de mici copii că biserica ne ajută și biserica este pe primul loc, și Dumnezeu este cel Atotputernic.”

Europa Liberă: Republica Moldova are două mitropolii – Mitropolia Basarabiei, care e subordonată canonic României, și Mitropolia Moldovei, care este în jurisdicția Patriarhiei Ruse. Cele două mitropolii ar trebui să se unească, în opinia Dvs.?

– „Ar fi bine să fie Mitropolia Basarabiei în componența Patriarhiei Române. Oricum, enoriașii cred că au să decidă, dar asta este părerea mea pentru a ne uni într-o mitropolie și să facem parte din Patriarhia Română.”

Europa Liberă: În opinia Dvs., biserica s-a implicat în politică și politica în biserică?

– „Biserica nu trebuie să se implice în politică și nici politica nu trebuie să se implice în biserică.”

Europa Liberă: Dar de când a izbucnit această invazie rusă în Ucraina, patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii este de partea lui Vladimir Putin.

– „Nu, nu mi-a plăcut, pentru că trebuia să fie echidistant ca ortodoxia să meargă mai departe și să fie totul bine. Cu sfințitul armelor o știm mai de mult, nu e pentru prima oară, se duc și la armată, în unitățile militare și sfințesc, deci nu mi se pare normal în direct, mai ales în momentele acestea foarte grele, să se ducă să sfințească armele. Nu vreau să văd că se binecuvântează armele sau soldații când participă la un război, când foarte mult sânge se varsă și armele, gloanțele, munițiile nu verifică dacă ești ortodox, ești copil sau ești în vârstă și-i omoară pe toți.”

Europa Liberă: Cine poate aduce pacea, biserica sau politica?

– „În Ucraina eu cred că politicul o s-o aducă, țările mai mari o să se înțeleagă, o să discute și cred că o să fie bine.”

Europa Liberă: Acest război va avea învingători și învinși, biruitori și perdanți?

– „Niciun război, din câte cunosc eu, nu prea a avut care au fost perdanți și care au fost câștigători. Oricum, lumea de rând pătimește din cauza războaielor și copiii, și adulții, și vârstnicii, toți pătimesc din urma războaielor. Nu cred că o să fie un învingător, vreau pace.”

Europa Liberă: O dispută în societatea moldavă a apărut, dacă trebuie să fie acceptată sau nu panglica negru-oranj Sf. Gheorghe. Dvs. ce credeți?

– „Culorile acestea pe mine nu mă deranjează, dar la noi în Republica Moldova ar fi bine mai mult să purtăm culorile noastre, tricolorul nostru decât să purtăm alte panglici. Da, a fost un război, al Doilea Război Mondial, am avut și bunei care au participat la acest război. Bunelul din partea mamei a participat la al Doilea Război Mondial din partea rușilor, celălalt bunel a fost puțin și din partea românilor și nu-mi aduc aminte dacă bunelul meu a purtat panglica cu culorile acestea. Bunelul a participat la al Doilea Război Mondial din partea Rusiei nu-mi aduc aminte s-o fi ținut în piept, cu toate că el a participat la război.”

Europa Liberă: Credeți că sunt politicieni care câștigă capital politic de pe urma acestei dispute?

– „Da, această panglică, simbolul acesta e mai mult pentru a demonstra și la unii, și la alții că unii îs mai albi și alții îs mai negri, dar, cum am spus, ar fi bine să purtăm mai mult tricolorul și atât.”

Europa Liberă: Sărbătorile de Paște înseamnă lumină, pace sufletească, liniște. Poate aduce Paștele pacea?

– „Paștele poate să aducă pacea, dar pe scurt timp, cred că o zi-două, după aia se va relua și nu cred că o să fie de lungă durată sărbătorile pascale pentru Ucraina, cu toate că jumătate de Ucraină, după cum cunosc eu, sunt catolici și jumătate sunt ortodocși. O să vedem. La noi este o sărbătoare foarte frumoasă, luminoasă, ne întâlnim în familii – copii, părinți, bunei și atât.”

Europa Liberă: Dar Dvs. pe ce drum ați vrea să se îndrepte Republica Moldova în continuare și dacă soarta acestei țări depinde de cine și cum va sfârși în acest război ruso-ucrainean?

– „Eu vreau Republica Moldova să se dezvolte pe un curs european.”

Europa Liberă: De ce?

– „Pentru că cunosc dezvoltarea Uniunii Europene, am fost, cunosc foarte bine...”

Europa Liberă: Ați muncit acolo?

– „Am și muncit, cunosc...”

Europa Liberă: Câți ani?

– „Vreo 10-15 ani. Am și locuit în țări din Uniunea Europeană foarte mult timp.”

Europa Liberă: Și semeni de-ai Dvs. au mers în Rusia și ei cred că Moldova trebuie să se apropie mai mult de Est.

– „Așa am fost noi, cei puțin acei de vârsta mea, am fost educați și în școală că suntem mai aproape de Federația Rusă, avem aceeași cultură, vorbim care cunosc limba rusă aceeași limbă, dar eu cred că la momentul actual, după 30 de ani de libertate și democrație, cred că mai bine ar fi să ne uităm înspre Vest, înspre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar înțeleg cetățenii care sunt beneficiile, avantajele de pe urma apropierii de Vest sau de Est?

– „Nu toți cetățenii înțeleg aceste avantaje. La noi în localitate suntem aproape trei mii și ceva de locuitori și acum dacă să facem calculele, am rămas 1.500 de locuitori, jumătate, fiecare al doilea cetățean se află în Uniunea Europeană. Când erau lucrurile mai bune în Federația Rusă, au fost și în Federația Rusă, dar majoritatea acum îi avem în Uniunea Europeană. Cea mai mare comunitate a noastră din localitatea Vadul lui Isac se află în regiunea Bruxelles, în Belgia.”

Europa Liberă: Credeți că va fi ușor acest drum de apropiere a țării de Uniunea Europeană? S-a depus această cerere de aderare la Uniunea Europeană, credeți că pașii care trebuie să fie întreprinși vor fi pași ușori?

– „Pașii nu sunt ușori, fiindcă avem de îndeplinit cerințe, în Uniunea Europeană nu ne primesc așa cum credem noi, dar se poate de îndeplinit și depinde foarte mult de guvern, de parlament și mai mult să explice populației de la țară ce înseamnă aderarea la Uniunea Europeană, ce valori are. Foarte mult contează informația, să avem mai multă informație despre Uniunea Europeană și noi deja suntem, practic, eu cred că 15-20, poate chiar mai mult la sută, suntem integrați în Uniunea Europeană, pentru că unii avem cetățenii românești, alții bulgărești, circulăm fără vize în Uniunea Europeană. Uniunea Europeană a implementat o mulțime de proiecte în localitatea noastră, avem grădinițele reparate pe banii României și foarte multe proiecte le implementăm cu suportul țărilor din Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar în acești 30 de ani de independență societatea Republicii Moldova a fost divizată. Iată, dacă mergi mai departe de Vadul lui Isac, la Comrat, Congaz, Tiraspol, Grigoriopol gândirea-i diferită?

– „Gândirea-i diferită, pentru că ei tot așa au fost educați ca și noi mai mult, dar pe ei îi sperie situația cu limba română, dacă vor studia, vor învăța limba română n-o să fie așa de problematic, dar pot să vă spun un lucru: mai mult de jumătate din cetățenii găgăuzi au cetățenie română și circulă liber în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: De unde știți?

– „Cunosc eu că printre primii cetățeni care au dobândit cetățenia României au fost cetățenii din Găgăuzia, care pe timpuri, în ‘91-’93, circulau la Galați și cunoaștem multă lume. Da, e bine să fii cu pașaportul Uniunii Europene în buzunar, să circuli prin toată lumea, dar viziunile pot să fie diferite. Așa suntem noi, un popor mai rătăcit.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Îmi doresc să fie pace, să se încheie războiul cât mai repede, că a dat peste cap multe planuri nu numai pentru Republica Moldova, dar în general e foarte dificil acum și noi, moldovenii, să fim mai uniți, să gândim mai mult pozitiv decât negativ și să punem mâna să muncim un pic mai mult decât muncim acum.”

Europa Liberă: Credeți că se va instaura ușor pacea, va fi ușor de negociat această stabilitate?

– „Știți cum? Bunica mea spunea așa: «Dă, Doamne, minte la toată lumea și mie». Și eu tot așa spun: «Dă, Doamne, minte la toată lumea și la acei de sus, ca să aibă minte, înțelepciune ca să fie pace, fiindcă cu război nu faci nimic».”

Europa Liberă: Dar vă este clar ce n-au putut să împartă aceste două țări?

– „Teritoriul. Dar nu socot că la ziua de azi războiul este metoda care ar hotărî întrebarea, noi putem să ajungem la un moment că planeta Pământ să nu mai fie. Dacă își pun toți ambițiile, pur și simplu n-o să mai existe nimeni, numai dacă n-o să le ajungă înțelepciune ca să hotărască întrebarea asta pe cale pașnică.”

Europa Liberă: Ar putea Paștele să aducă liniște și pace?

– „Este o perioadă când ar trebui să te cureți de toate păcatele, să ieși curat la Sfintele Paști.”

Europa Liberă: Dar poziția autorităților statului e înțeleasă de cetățeni, iată, de când a început acest război, de pe 24 februarie până azi?

– „Cetățenii au înțeles că noi suntem o țară neutră, noi ajutăm refugiații, noi îi ajutăm pe toți, dar nu ne implicăm, că noi nu avem nici resurse, nici posibilități.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Vadul lui Isac, și vorbim despre război și pace. Se luptă două țări slavone, se luptă două țări creștin ortodoxe. Vă este clar de ce a izbucnit acest război între Rusia și Ucraina?

– „Părerea mea este că rușii nu vor toată Ucraina, ei vor doar Donbasul, Luhanskul, Mariupolul, Hersonul și asta din punct de vedere economic, pentru că 25% din bogățiile Ucrainei se află în zona respectivă.”

Europa Liberă: Dar cum ați văzut implicarea bisericii în acest război dintre Rusia și Ucraina?

– „Ca atare e o biserică, dar înainte poate că avea un efect mai accentuat biserica, acum ea are mai puțină influență.”

Europa Liberă: Mergeți des la biserică?

– „Nu chiar des, dar când am eu dorința de a merge, când mi se anunță că trebuie să merg, adică din interior, eu mă duc.”

Europa Liberă: Chiar aici în sat am auzit opinii că pacea în această regiune fie că o aduce bunul Dumnezeu, fie că o aduc politicienii. Cine trebuie să o aducă?

– „Pacea au s-o aducă politicienii, pentru că până nu se aruncă armele dintr-o parte sau alta, măcar dacă unul cedează, adică atunci când ai ridicat steagul alb și ai spus că „vsio (gata), eu mă predau” sau când se va ajunge la un armistițiu, s-au aruncat armele, atunci. Dar Dumnezeu da, ne ferește pe noi sau pe alții de anumite bombardamente, dar nu poate acum patriarhul Moscovei să se întâlnească cu Papa de la Roma și să spună că „gata, acolo îi pace”, nu poate așa ceva să fie, pentru că războiul cine l-a pornit, acela îl și oprește.”

Europa Liberă: Vă este clar cine a pornit războiul?

– „Războiul îi pornit din 2014...”

Europa Liberă: Dar s-a implicat politica în biserică și biserica în politică, în opinia Dvs.?

– „Clar că s-a implicat. Pentru că să vorbim, la noi în Republica Moldova cultele religioase au un impact tare, tare, tare accentuat, mai ales în perioada alegerilor au interese.”

Europa Liberă: Credeți că acest război dintre Rusia și Ucraina ar putea să influențeze în vreun fel viața creștină din Republica Moldova? În Republica Moldova sunt două mitropolii, Mitropolia Moldovei, care e în subordonarea Patriarhiei Ruse, și Mitropolia Basarabiei, care e în subordonarea Patriarhiei Române.

– „În sat, biserica noastră „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” aparține de Mitropolia Basarabiei. Iată, în satele vecine dacă aparțin de Mitropolia Moldovei, ei duc o conlucrare, dar nu este chiar așa de caldă. Tot din motiv politic s-au răcit relațiile dintre o mitropolie și altă mitropolie, pentru că îs aceleași canoane.”

Europa Liberă: Pentru Dvs., cetățean al Republicii Moldova, contează să fie o singură mitropolie în Republica Moldova sau nu vă deranjează că sunt două?

– „Fiecare are dreptul la propria sa viziune religioasă, nu am nimic împotriva la nimeni, care și cum, la ce Dumnezeu se roagă sau că unul ține post sau altul nu ține post, nimic-nimic împotrivă nu am, poate să fie și 4 mitropolii.”

Europa Liberă: Viitorul Republicii Moldova depinde și de țara care va fi învingătoare în acest război?

– „Clar! Republica Moldova se confruntă cu o criză economică foarte mare, de proporții, și nu numai din punct de vedere energetic, dar și alte produse, pentru că noi nu avem capacitatea de cumpărare a multor bunuri din Uniunea Europeană. Dacă anul trecut, în primăvara 2021, o mie de kilograme de îngrășăminte care sunt acuma necesare costau 7.800 de lei, la momentul actual costă 28 de mii.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam: dacă câștigă Ucraina, care va fi viitorul Republicii Moldova și dacă câștigă Rusia, ce viitor va avea Republica Moldova?

– „Dacă câștigă Ucraina, calea spre aderarea la Uniunea Europeană o să fie mai scurtă, dacă câștigă Rusia, noi o să fim ca o zonă de protecție dintre Uniunea Europeană și Rusia, ca un tampon. Din punct de vedere economic o să fie greu, dar o să depindă de situația economică mondială.”

Europa Liberă: Cu ce asemănați Republica Moldova, cu ce o comparați?

– „Cu un butuc neîngrijit, cu un butuc de viță-de-vie neîngrijit.”

Europa Liberă: Cum vreți să arate Republica Moldova peste 5, peste 10 ani?

– „Să vă spun sincer, eu din Republica Moldova în spațiul Uniunii Europene nu am fost o zi și nici în Federația Rusă n-am fost.”

Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul țării?

– „Îl vreau pașnic.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Vadul lui Isac, Cahul, și întrebăm cetățenii, mai întâi, dacă mergeți la biserică?

– „Da, merg, ca un creștin merg, nu în toate duminicile, dar ocazional merg.”

Europa Liberă: E mare încrederea cetățenilor în această instituție numită biserica?

– „Da.”

Europa Liberă: Pentru un creștin din Republica Moldova contează la ce biserică merge, la cea care e în subordonarea Mitropoliei Moldovei sau a Mitropoliei Basarabiei?

– „Republica Moldova este încă foarte săracă și trebuie să rămână una, după părerea mea, care trebuie să fie moldovenească. Eu sunt creștin și merg la Mitropolia moldovenească, eu țin la una, deci a doua cred că-i în plus.”

Europa Liberă: Care-i în plus?

– „Cea rusească.”

Europa Liberă: Cine poate să aducă stabilitatea în această regiune, unde de două luni se duce acest război între Rusia și Ucraina?

– „Este greu de spus, pentru că e pornit de un stat puternic, Rusia, care a agresat Ucraina, a intrat în țară străină fără motiv, cum au confirmat mai multe țări europene și după acțiunile rușilor este greu de crezut cum se va opri armata rusă, căci depinde de dictatura lui Putin. Cărțile sunt numai în mâinile lui și pentru el e ori totul, ori nimic.”

Europa Liberă: Dar acest război ruso-ucrainean decide și viitorul Republicii Moldova?

– „Eu știu sigur că noi ținem că să mergem înspre Europa...”

* * *

Voci de la sudul Moldovei, mai exact din satul Vadul lui Isac, Cahul, despre încetarea războiului în Ucraina și rugăciune pentru pace. Sunt două luni de când armata rusă a invadat Ucraina și a ucis mii de oameni, a distrus case, localități întregi și a alungat peste 5 milioane de ucraineni din țara lor. Războiul dintre Rusia și Ucraina, două state ortodoxe, este și o problemă religioasă, spune Romeo Cemîrtan, cercetător științific la Universitatea din Uppsala, Suedia, doctor în teologie. El își argumentează poziția pornind de la ideea că totuși această agresiune rusă pornește de la un interes politic.

Romeo Cemîrtan: „În primul rând este o explicație politică și toată lumea este axată pe politic, dar baza politicului sigur că este ideologie și – de ce nu? – spiritualitate. Și aici deja trebuie să vedem cauzele și în istorie, pentru că, după destrămarea URSS-ului, Biserica Rusă a menținut aria de control asupra țărilor post-sovietice, pe când politic știm că URSS-ul s-a destrămat și asta a stat la baza concepției care se numește „Sfânta Rusie”. Este conceptul care se referă la teritoriile care sunt sub control canonic al Bisericii Ruse.”

Europa Liberă: Adică se pliază ceea pe ce insistă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, că trebuie refăcută Uniunea Sovietică, că el într-un eseu al său deplânge acea destrămare a fostei URSS și se pliază interesele politice cu interesele Bisericii Ortodoxe Ruse?

Romeo Cemîrtan: „Da, prima mențiune pe care a făcut-o Putin a fost în 2005 și pe urmă deja la München, în 2007. La sigur că Biserica Rusă în anii ‘91-‘92 chiar s-a lăudat că Partidul Comunist a pierdut, conducerea sovietică a pierdut teritoriile, pe când Biserica Rusă nu le-a pierdut. Și noi știm deja din documente secrete că Biserica Rusă a colaborat întotdeauna cu serviciile secrete și, desigur, serviciile secrete au făcut tot posibilul ca prin Biserica Rusă să păstreze influența în fostele țări sovietice.”

Europa Liberă: Asta înseamnă că multe fețe bisericești aveau două roluri?

Romeo Cemîrtan: „Asta înseamnă colaborare. Deci, un rol de a conduce eparhiile și structurile bisericești, dar cu legătură politică, deci informațiile care erau interesante și valoroase pentru serviciile secrete sigur că se transmiteau mai departe.”

Europa Liberă: Apropo, această invazie rusă, declanșată pe 24 februarie în Ucraina, această luptă spirituală poate să aibă impact și asupra Bisericii din Republica Moldova? E cunoscut, și în Republica Moldova există două mitropolii – Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, și Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. Se va răsfrânge acest război ruso-ucrainean asupra dimensiunii spirituale din Republica Moldova?

Romeo Cemîrtan: „Cu siguranță se va răsfrânge.”

Europa Liberă: Cum?

Romeo Cemîrtan: „În primul rând prin atitudine. Deci nu numai politicienii acum se vor împărți după această viziune sau interpretare. Deja știm, dl Dodon și-a ales partea și cred că o să meargă până la urmă, chiar dacă partea aleasă o să fie perdantă. Fix așa o să fie în diferite sfere și economică, și chiar spirituală, bisericească. Și atunci, întrebarea simplă: „Susțineți acțiunile Rusiei în Ucraina și Biserica Ortodoxă Rusă în Ucraina?”, sigur că răspunsul la această întrebare îi va diviza pe oameni, pentru că eu îmi dau seama că și în Biserica Ortodoxă care este sub conducerea Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova sunt preoți care nu sunt de acord. E aceeași situație ca și în Ucraina, numai că în Ucraina ei sunt loviți direct, iar noi suntem loviți indirect, dar, știind că granițele „lumii ruse” nu se opresc numai în Ucraina, dar merg mai departe, includ și Moldova, includ și România și alte țări, ne dăm seama că va fi situația când oamenii o să trebuiască să aleagă.”

Europa Liberă: Dar este explicabilă poziția Mitropoliei Moldovei care practic nu a condamnat această invazie rusă în Ucraina?

Romeo Cemîrtan: „Ea a încercat să procedeze inteligent, dar eu consider că un pic laș. Pur și simplu a făcut anunț spre pace, un fel de chemare la pace, la dialog ș.a.m.d., ceea ce poate fi interpretat foarte ambiguu și dintr-o parte, și din altă parte. Deci, ei încearcă acum să fie pe două scaune.”

Europa Liberă: Și cât timp poate să stea pe două scaune?

Romeo Cemîrtan: „Nu va dura mult, pentru că dacă Rusia în acest război pierde, atunci stigma de a aparține acestei biserici, de a aparține acestui stat, acestei ideologii va fi definitivă și în societatea care tinde spre valori europene și pur și simplu valori umane aceasta o să fie grav.”

Europa Liberă: În spațiul public a apărut ideea că sunt parohi care deja nu mai citesc numele patriarhului Kiril, nu-l mai pomenesc la Sf. Liturghie. E suficient acest lucru?

Romeo Cemîrtan: „Desigur că nu. Da, asta după canoane este o chestie gravă, dacă nu-l pomenești pe întâistătătorul bisericii tale, dar există și latura economică și, din păcate, toate bisericile care sunt sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei plătesc contributul Moscovei. Deci, noi trebuie să oprim acest lucru. Biserica nu dă nicio declarație pe venit ori pe ce are ș.a.m.d. și aici ne ciocnim cu situația în care enoriașii care poate și sunt împotriva războiului cu bănuțul lor acel puțin contribuie la acest regim rasist, inuman și la acest război. În cazul respectiv, atât parohii, cât și ierarhii ar trebui să se gândească care va fi viitorul lor, care este mesajul evanghelic, pentru că mesajul evanghelic se pierde aici.”

Europa Liberă: Unii spun că ar fi sosit momentul când cele două mitropolii – a Moldovei și a Basarabiei – trebuie să-și dea mâna și să procedeze după exemplul ucrainean, cel puțin, deocamdată, la autocefalie.

Romeo Cemîrtan: „Aici deja sunt speculații, pentru că este o temă foarte complicată, ține de multe canoane, multe discuții și de atitudinea altor biserici autocefale. Și în cazul respectiv trebuie să fie un dialog, trebuie să fie un început și sigur că până când Mitropolia Moldovei nu acceptă să vorbească direct cu Mitropolia Basarabiei sigur că nu există nici un dialog și nici o posibilitate de a rezolva problema aceasta. Și acum anume că Mitropolia Chișinăului ar trebui să aibă curajul acesta de a nu aștepta un semnal de la Moscova, de a lua inițiativa și de a merge, chiar dacă asta este legat de încălcarea unor canoane, dar a merge spre rezolvarea acestor probleme care sunt vechi și care sunt destul de importante pentru societatea noastră.”

Europa Liberă: Dar s-a crezut și se mai crede că având o relație bună patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse ar fi putut să rezolve mai ușor această problemă aici, în Republica Moldova. Există portița aceasta deschisă ca patriarhul Daniel să se implice?

Romeo Cemîrtan: „Partea română întotdeauna a fost deschisă și ea întotdeauna a fost pentru dialog, partea rusă, Patriarhia Moscovei, ca și statul rus, au mimat și dialogul, și recunoașterea independenței ș.a.m.d. Noi putem spune foarte concret că statul rus așa cum nu a recunoscut de facto niciodată independența altor țări ex-sovietice, tot așa nici Patriarhia Rusă nu vrea să recunoască alte jurisdicții pe teritoriul său.”

Europa Liberă: Bine, cazul Ucrainei devine unul evident?

Romeo Cemîrtan: „Da, dar rușii n-au acceptat, ei acum sunt în război spiritual, canonic cu Patriarhia Ecumenică și vedem că nici Biserica Ucraineană nu a fost recunoscută de toate bisericile autocefale, din păcate, numai de jumătate din ele.”

Europa Liberă: Dar acest război ar putea acum să schimbe atitudinea altor biserici care până astăzi n-au făcut acest pas?

Romeo Cemîrtan: „La sigur! Pur și simplu, asta trebuie să înțelegem că în aria Bisericii Ortodoxe există altă atitudine în relațiile biserică și stat. Ei întotdeauna au fost mai pasivi, ei așteaptă să vadă cum va fi situația politică, cum va fi situația economică, socială ș.a.m.d. și pe urmă ca și cum consolidează cu hotărârea lor ceea ce este de facto.”

Europa Liberă: Această stare de spirit nu ar putea să diminueze numărul ortodocșilor?

Romeo Cemîrtan: „Este așa pericol că această pasivitate, această nehotărâre, această ambiguitate și, aș spune, lașitate să scadă din credibilitatea bisericii. Deocamdată, biserica și armata sunt cele mai populare în foarte multe țări ortodoxe, dar poate să scadă și sigur că pentru viitorul bisericii asta este o problemă.”

Europa Liberă: S-a sperat mult că Paștele poate să aducă pacea în această regiune, speranța oamenilor încă e mare, dar realitatea arată altceva.

Romeo Cemîrtan: „Eu nu vreau să fac prognoze, dar, studiind relația între spiritualitate, ideologie și pe urmă politică, pot să vă spun la sigur: dacă Biserica Ortodoxă nu a fost implicată de puterea rusă în acest război, deci implicată maximum cu propagandă, cu acele chemări spre apărarea patriei, asta înseamnă că tot mai greu va fi înainte și s-ar putea anume ca după Paște să avem o situație și mai gravă, și mai complicată, pentru că această armă ideologică – Biserica Rusă – deocamdată vedeți că este puțin folosită, ceea ce arată că ei o țin pentru patriotismul final, când va fi acea ultimă luptă pentru viață și moarte a statalității ruse și a civilizației ortodoxe.”