Studiul, publicat în jurnalul științific The Lancet, punctează că numărul morților va crește mai ales în țările din sudul Europei: Italia, Grecia, Spania. Zone din Portugalia, Franța, Croația, România și Bulgaria riscă și ele să aibă din ce în ce mai multe decese provocate de căldură.
Studiul afirmă că 407.000 de europeni își pierd viața în fiecare an din cauza frigului și a căldurii, așadar majoritatea sunt afectați de temperaturile negative. Însă, pe măsură ce planeta se încălzește, mai puțini europeni vor muri din cauza frigului - în schimb, căldurile vor provoca din ce în ce mai multe decese, avertizează cercetătorii. Este posibil ca 55.000 de oameni în plus să moară în fiecare an din cauza căldurilor.
În 2023, peste 47.000 de europeni și-au pierdut viața din cauza căldurii, iar poluarea aerului a contribuit și ea masiv la această cifră. În Grecia, care a înregistrat cea mai mare rată de mortalitate în 2023, căldura a ucis 393 din fiecare milion de oameni.
Celelalte cele mai înalte rate de mortalitate s-au înregistrat în Europa de Sud și în Balcani: Bulgaria, Italia, Spania, Cipru, Portugalia, Malta, Croația, România și Albania.
În numere absolute, cei mai mulți oameni au murit vara trecută din cauza căldurii în Italia (aproape 13.000), Spania, Germania, Grecia, Franța, România și Bulgaria.
Certificatele de deces rareori arată „căldura” drept motiv al morții: căldura doar agravează alte condiții de sănătate (comorbidități), care ajung să ia viața cuiva. Din acest motiv, cercetătorii analizează decesele în exces - numărul mediu de morți peste valorile anticipate - astfel că cifrele reale ar putea fi și mai mari.
În 2022, an cuprins de mai multe valuri de caniculă, peste 61.000 de oameni au murit prematur, majoritatea în sudul Europei, majoritatea bătrâni și cu precădere femei.
Prin comparație, cel mai extrem val de căldură al Europei de până acum, cel din 2003, a luat 70.000 de vieți; de atunci, în ciuda măsurilor de protecție luate în mai multe țări, care previn zeci de mii de decese anual, cifra medie a deceselor provocate de caniculă a crescut cu 30%. Dat fiind pasul galopant al schimbărilor climatice, cifrele acestea ar putea deveni „norma” fiecărui sezon estival.
Cei mai vulnerabili sunt bătrânii
Țările unde temperaturile cresc cel mai mult - Italia, Grecia, Spania - sunt aceleași care au probleme mai mari și cu îmbătrânirea populației, iar bătrânii sunt cei mai vulnerabili în fața căldurii pentru că vârsta și bolile acumulate afectează capacitatea corpului de a face față temperaturilor extreme.
Bătrânii nu-și pot ajusta temperatura corpului la fel de ușor ca cei mai tineri, pentru că nu pot transpira la fel de mult și au circulația sângelui mai proastă. Boli precum diabetul sau medicamentele luate pentru hipertensiune pot agrava starea de deshidratare a unui om în vârstă.
Mai mult, pentru că mulți bătrâni locuiesc singuri (adesea fără aer condiționat) sau sunt lăsați singuri multă vreme, ei pot ajunge într-o stare gravă fără a putea apela la serviciile de urgență sau fără ca cineva să observe că nu se simt bine.
„Trebuie să ne gândim la schimbările climatice ca la o problemă de sănătate”, avertizează în New York Times cercetătoarea Elisa Gallo, care a elaborat raportul privind rata de mortalitate în urma caniculei din 2023.
Site-ul Forecaster.Health prezintă riscurile pentru sănătate în unele zone supraîncălzite din UE, asociind informațiile despre decese cu cele despre temperatură pentru a prezice riscul la care se expun oamenii din fiecare loc. De exemplu, în timpul valului de căldură se săptămâna aceasta, bătrânii din aproape toată România și Bulgaria au avut un risc înalt de mortalitate din cauza temperaturilor.
Autoritățile din sudul Europei deja încearcă să ia măsuri pentru a-și proteja vârstnicii. De exemplu, la Atena autoritățile au creat în 2023 șapte „centre reci”, spații cu aer condiționat în care poate intra oricine are nevoie. Mai mult, asistenții sociali au o listă cu bătrânii vulnerabili care ar putea suferi pe urma caniculei, astfel că trec pe la ei ca să verifice dacă se simt bine. Și în Italia există servicii medicale și sociale care verifică starea celor mai vulnerabili oameni în timpul valurilor de căldură.
Teoretic, în miezul zilei, când temperaturile sunt cele mai ridicate, sunt interzise în Grecia și unele munci, precum livrările sau construcțiile. La fel și în Spania, unde muncitorii din sectorul agricol sunt nevoiți să se oprească din lucru când este cel mai cald și elevii au voie să se întoarcă acasă mai devreme. Autoritățile locale din Spania încep să introducă și alte măsuri de adaptare, precum crearea mai multor zone umbrite, hărți cu zone umbrite sau cu fântâni, reduceri de preț la piscine și acoperișuri „reci” care reflectă radiațiile solare, în loc să le absoarbă.
Rămân, însă, marginalizați oamenii cu dizabilități și cei mai săraci din societate, la care prea rar se gândesc cei care creează planurile de adaptare la caniculă. Potrivit Human Rights Watch, oamenii cu dizabilități din Spania s-au simțit neglijați de autorități în timpul valului de căldură din 2022, care nu le-au verificat starea de sănătate și nu au încercat suficient de mult să ajungă la ei cu informații despre planurile de adaptare.
O altă categorie de oameni vulnerabili sunt copiii și bebelușii, care depind de grija adulților din jurul lor ca să nu ajungă în situații grave. În parte, pentru că își reglează mai greu temperatura corpului decât adulții și pentru că ajung să fie deshidratați mai ușor.
Mai mult, cei mici care încă nu înțeleg lumea din jurul lor și efectele căldurii, așa că nu știu când trebuie să bea apă sau să se ascundă de soare. Mulți copii ajung să sufere și după ce sunt lăsați de părinți în mașini încinse, chiar și doar pentru câteva minute.
Vulnerabili la decesul din cauza temperaturilor extreme sunt, potrivit studiului Lancet, și cei din regiunile cele mai sărace, unde serviciile de sănătate sunt mai proaste și nu există sisteme de adaptare la temperatură, precum izolarea clădirilor sau spații publice mai răcoroase în orașe.
Gospodăriile mai sărace tind și să nu-și permită dotările și facturile unui sistem de răcire (fie aer condiționat, fie ventilatoare, care consumă mult curent) sau ale unuia de încălzire, iarna (costul încălzirii centrale sau chiar și a celei cu lemne).
Chiar și în același oraș, oamenii care locuiesc în cartiere mai sărace, cu blocuri aglomerate și zone pline de betoane și mașini, ajung să îndure temperaturi mai mari decât cei din cartierele mai bogate, cu mai mult spațiu între clădiri și mai multe spații verzi.
Din ce în ce mai cald
După 2023, cel mai cald an înregistrat vreodată, temperaturile nu scad. Planeta trece deja prin 13 luni consecutive considerate fiecare „cea mai caldă din istorie”, un record despre care sursele europene afirmă că s-a oprit luna trecută, pentru că iulie 2024 ar fi fost cu 0,04 grade celsius mai rece decât iulie 2023. Sursele americane afirmă, însă, că luna iulie 2024 a fost mai caldă decât iulie 2023 și că recordul de încălzire ajunge la 14 luni consecutive.
Temperatura medie în iulie pe glob a fost de 16,91 grade Celsius, cu 0,69 grade mai mare decât media din 1991-2020. În plus, trei zile din luna iulie au înregistrat cele mai ridicate valori ale temperaturii globale din istorie.
Decesele înregistrate în studiile anterioare, așadar, arată o imagine incompletă a efectelor schimbărilor climatice. Temperaturile mai ridicate nu accelerează doar moartea cardiacilor, ci usucă terenurile agricole până în punctul în care recoltele nu mai fac față cererii, agravează inundațiile și duc la incendii de vegetație care șterg de pe fața pământului mii de hectare de păduri care ar fi oferit oxigen.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
