CEDO a publicat decizia sa cu privire la cazul lui Vlad Filat pe 31 ianuarie. Este vorba de dosarul penal din 2016, în care fostul prim-ministru a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență. Filat fusese reținut după denunțul oligarhului Ilan Șor, numele căruia figurează în dosarul furtului miliardului din sistemul bancar.
Filat s-a plâns la CEDO că audierile nu au fost publice și că instanțele naționale nu au luat măsuri eficiente pentru a asigura prezența martorilor apărarii, echitatea generală a procesului său penal fiind astfel afectată.
Instanța de la Strasbourg a căzut de acord că nu toate informațiile din dosar puteau fi făcute publice, având în vedere că asta ar fi putut afecta investigarea altor episoade legate de furtul miliardului. Totodată, CEDO consideră că ședințele de judecată ar trebui să se desfășoare cu ușile închise doar atunci când acest lucru este absolut necesar.
În cazul lui Vlad Filat, ședințele au fost închise atât în instanța de fond, cât și la Curtea de Apel. Potrivit CEDO, judecătorii nu au explicat clar de ce au decis ca acestea să nu fie publice. CEDO a mai precizat că Curtea Supremă de Justiție a respins plângerea lui Filat, considerând-o nefondată, dar nu a corectat încălcarea legată de faptul că procesul a fost închis.
Apelând la CEDO, Filat a cerut despăgubiri morale de 30.000 de euro și acoperirea cheltuielilor de judecată în valoare de 8.400 de euro. Guvernul a considerat aceste sume excesive. CEDO a decis ca statul să-i plătească fostului premier 7.500 de euro.
Vlad Filat a fost eliberat din închisoare în 2019, după ce avocații săi au reușit să-i reducă pedeapsa cu 709 zile, pe motivul condițiilor proaste de detenție. Au solicitat apoi eliberarea lui înainte de termen, întrucât Filat ispășise deja două treimi din pedeapsă și legea îi permitea să ceară acest lucru.
