De ce sunt repetate prezidențialele românești?
Pentru că alegerile din noiembrie-decembrie trecut au fost anulate de Curtea Constituțională a României între cele două tururi de scrutin. Instanța a spus că anulează alegerile pentru că în primul tur, câștigat de pro-rusul Călin Georgescu, au existat interferențe străine.
Politician „suveranist” promovat intens pe rețeaua TikTok chiar dacă a declarat 0 cheltuieli de campanie, Georgescu intenționa să candideze din nou la alegerile repetate, din mai, dar autoritățile electorale și Curtea Constituțională i-au respins candidatura de această dată. Georgescu are interdicție de a părăsi România, fiind cercetat într-un dosar penal în care este acuzat între altele de acțiuni împotriva ordinii constituționale și crime legate de fascism.
Împreună cu Georgescu, i-a mai fost interzisă intrarea în campanie și europarlamentarei Diana Șoșoacă, în special pentru discursul ei anti-UE și anti-NATO, considerat neconstituțional. Șoșoacă nu a putut candida la prezidențiale nici anul trecut.
Acum, au vrut să candideze 21 de politicieni, dar 12 nu s-au calificat, inclusiv din cauza că nu au adunat sau nu au adunat cum trebuie cele 200 de mii de semnături de sprijin pentru înscrierea în cursa electorală.
NICUȘOR DAN
În vârstă de 55 de ani, este primar al Bucureștiului, candidează la președinție ca independent și este unul din candidații cu cele mai mari șanse de câștig. Rezultatele unui sondaj al companiei Atlas Intel publicate pe 17 martie îi ofereau circa 26% în primul tur de scrutin și prima șansă de câștig în turul doi.
Matematician cu studii la Paris, aflat la al doilea mandat de primar al capitalei României în urma alegerilor locale din 2024, Nicușor Dan a intrat în politică la începutul anilor 2010, după un deceniu de activism civic. Este unul dintre fondatorii Uniunii Salvați România (USR), partid de centru dreapta, de care s-a despărțit însă în 2017 (el nu a fost de acord cu poziția USR de a sprijini căsătoriile de același sex, într-un referendum eșuat despre familia tradițională).
Nicușor Dan nu a candidat la prezidențialele anulate de anul trecut. Acum, se prezintă drept candidatul principal al taberei pro-europene din România.
În R. Moldova, nu este foarte cunoscut și nici nu a fost la Chișinău în vreo calitate oficială. În schimb, USR-ul pe care l-a fondat are o prezență și în Parlamentul de la Chișinău, și la vârful partidului de guvernământ PAS, prin deputatul Lilian Carp.
ELENA LASCONI
În vârstă de 52 de ani, candidează la prezidențialele din mai din partea USR, la fel cum a făcut și la cele anulate de anul trecut. Lasconi a intrat în USR după ce Nicușor Dan îl părăsise deja, iar în 2024 a preluat conducerea partidului.
Fostă jurnalistă devenită politiciană și primăriță în orașul Câmpulung Muscel (Argeș), din 2020, Lasconi a preluat frâiele partidului după rezultatul dezastruos avut la europarlamentare. La prezidențialele de anul trecut, a obținut locul doi în primul tur de scrutin, într-o surpriză la fel de mare ca cea a victoriei lui Georgescu. Spre deosebire de acesta, Lasconi a obținut un sprijin masiv din partea alegătorilor români din R. Moldova, după ce, în ultimele momente ale campaniei, a primit un sprijin tacit din partea guvernării PAS și președintei Maia Sandu.
Pro-UE și NATO, Lasconi se poziționează în general ca un candidat anti-guvernare, spunând că dorește să se facă mai mult pentru a combate corupția la nivel înalt și pentru a elimina influența politică din sistemul de sănătate și educație. Crede în creșterea cheltuielilor pentru apărare și în sprijinirea Ucrainei.
S-a înscris în campania pentru alegerile repetate, în ciuda unor sugestii (venite chiar din propriul partid) de a se retrage în favoarea lui Nicușor Dan și a faptului că sondajele de opinie nu-i prevestesc vreo performanță măcar apropiată de cea de anul trecut.
CRIN ANTONESCU
În vârstă de 65 de ani, intră în campania prezidențială în calitate de candidat al coaliției de guvernare PNL-PSD-UDMR. Are așadar sprijinul celor mai mari partide aflate la guvernare, social-democrații (PSD) și național-liberalii (PNL), dar și al partidului minorității maghiare (UDMR). Cele trei formațiuni au creat Alianța Electorală „România înainte” cu socpul de a-i sprijini candidatura la prezidențialele repetate din mai.
Fost lider al PNL, este cunoscut mai ales pentru faptul că a fost președinte interimar al României în urmă cu peste un deceniu, când Parlamentul de la București l-a suspendat din funcție pe șeful statului de atunci, Traian Băsescu.
Pentru a candida la prezidențialele repetate din luna mai, Antonescu a revenit în politică românească, deși a spus că o părăsește definitiv după episodul suspendării lui Băsescu. În ultimii ani, și-a petrecut cea mai mare parte a timpului la Bruxelles, unde soția sa, Adina Vălean, a deținut funcția de comisar european pentru transporturi, din 2019 până în 2024. Un pro-european convins, Antonescu sprijină și aderarea R. Moldova la UE.
Acum, este văzut drept un înlocuitor al candidatului PNL care a pierdut la prezidențialele anulate de anul trecut, Nicolae Ciucă, dar și al candidatului PSD de atunci, Marcel Ciolacu, deopotrivă, fiind criticat drept un reprezentant al „sistemului” care vrea să se mențină la putere.
VICTOR PONTA
În vârstă de 52 de ani, candidează ca independent. Se numără și el printre cei care spun că Antonescu reprezintă „sistemul” care a condus România în ultimul deceniu. Dar Ponta mai spune că sistemul de acum ar fi inferior sistemului creat de el, înainte, pe când conducea și guvernul, și cel mai mare partid, PSD.
Ponta a fost premier social-democrat al României, din 2012 până în 2015. A demisionat și de la șefia guvernului, și de la cea a partidului, în urma incendiului devastator de la clubul de noapte Colectiv, care a produs moartea a 64 de persoane, zeci de răniți și un val imens de proteste. A fost investigat pentru corupție, dar a fost în cele din urmă achitat, în 2018.
După demisia din PSD, Ponta și-a fondat propriul partid, Pro România, descris drept progresist. Partidul a avut membri marcanți și în stânga Prutului, între care fostul premier moldovean Iurie Leancă, cu care Ponta colaborase strâns ca premier la București, inclusiv în ceea ce privește integrarea europeană a R. Moldova.
Dar Pro România nu a reușit să se impună pe scena politică. La europarlamentarele din 2019 la care a candidat, a obținut doar 2 locuri. Iurie Leancă fusese pus și el pe lista de candidați, dar abia pe locul patru.
Acum, Ponta încearcă să se reinventeze politic și candidează ca independent, sperând să atragă voturi din rândul simpatizanților lui Georgescu. Ca premier, Ponta a spus în mai multe rânduri că pentru el relațiile cu R. Moldova „vor fi o prioritate”, dar a criticat Chișinăul pentru decizia de a-l expulza pe George Simion.
GEORGE SIMION
În vârstă de 38 de ani, candidează din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), formațiunea de dreapta radicală pe care o conduce.
Fondat în urmă cu aproape șase ani și intrat în parlament în 2020, AUR a devenit al doilea cel mai mare partid din România, în urma parlamentarelor din 1 decembrie 2024. Iar Simion este unul din candidații cu cele mai mari șanse să intre în turul doi de scrutin al prezidențialelor din luna mai. A candidat și anul trecut, dar a obținut un rezultat sub așteptări.
Simion se opune ajutorului militar pentru Ucraina și a spus în trecut că ar sprijini eforturile de pace ale președintelui SUA, Donald Trump. Politicianul de extremă dreapta susține readucerea României la granițele sale din 1940, care includ teritorii aflate acum în Bulgaria, R. Moldova și Ucraina. Dar are interdicție de a intra în R. Moldova și Ucraina din cauza pozițiilor sale unioniste, dar și a suspiciunilor că ar colabora cu Rusia.
Simion vrea ca România să rămână în UE, dar și ca țările membre să aibă un cuvânt mai puternic la luarea deciziilor și se opune aderării la zona euro. Creștin conservator, el a susținut un referendumul eșuat din 2018 pentru modificarea Constituției României, pentru a împiedica cuplurile de același sex să se poată căsători vreodată.
Simion poate avea de câștigat de pe urma interdicției de a candida dată lui Georgescu și Șoșoacă, dar și a retragerii din cursă a Anamariei Gavrilă, lidera Partidului Oamenilor Tineri (POT), ca parte a unei înțelegeri cu liderul AUR pentru a evita dispersarea voturilor electoratului „suveranist”.
Care sunt următorii pași în campanie
În România, funcția de președinte este una, mai degrabă, de reprezentare. Constituția îi deleagă trei responsabilități de bază: garantul respectării legilor, comandantul suprem al Armatei și reprezentantul statului român în relațiile externe.
Campania electorală va începe din 4 aprilie, cu o lună înaintea votului în primul tur de scrutin. Un eventual tur doi va fi organizat pe 18 mai, în cazul foarte probabil că niciun candidat nu va întruni din primul tur peste jumătate din voturi.
La primul tur al prezidențialelor anulate de anul trecut, pe teritoriul R. Moldova au fost deschise 59 de secții de votare, unde și-au exprimat dreptul de vot un record de 80 de mii de moldoveni cu dublă cetățenie.
La fel ca și în R. Moldova, în alegerile din România este posibil votul prin corespondență, introdus în 2019.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
