În ciuda importanței ei cruciale pentru omenire, guvernele au privit în trecut Amazonia ca o zonă de colonizat și exploatat, fără să manifeste interes pentru durabilitate sau pentru drepturile popoarelor indigene.
Acum, când guvernele încearcă să pună capăt atmosferei de „Vest Sălbatic" a extracției de resurse, abuzurilor asupra drepturilor omului și criminalității ecologice, colaborarea peste granițe devine imperativă. Acesta este obiectivul major al Summit-ului Amazonian de două zile, care se deschide marți la Belém. Brazilia va găzdui factori de decizie politică și alți participanți pentru a discuta cum să abordeze imensele provocări ale protejării unei resurse cu rol crucial în oprirea celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
CARE SUNT PRINCIPALELE AMENINȚĂRI AMBIENTALE LA ADRESA BIOMULUI AMAZONIAN?
Defrișarea ocupă primul loc. Biomul amazonian a pierdut deja peste 85 de milioane de hectare (211 milioane de acri), adică aproximativ 13% din suprafața sa originală, conform Monitorizării Pactului Amazonian al regiunii Anziene.
Marea parte a distrugerii a avut loc în ultimul jumătate de secol, Brazilia - gazda a două treimi din pădurea tropicală amazoniană – fiind principalul vinovat.
Extinderea rapidă a creșterii bovinelor și a culturilor de soia s-a bazat pe noile tehnologii și autostrăzi, ca și pe cererea globală de cereale și carne de vită. În mare parte controlată de coloniștii de descendență europeană care au migrat din alte părți ale țării, creșterea de bovine și agricultura au remodelat cultura locală într-o mulțime de aspecte, de la hrana oamenilor la muzica lor.
Niciunde devastarea nu este mai extinsă decât în statul Para din Brazilia, a cărui capitală este Belém. 41% din defrișarea din Amazoniza braziliană a avut loc tocmai în statul Para, unde atât de mult teren a fost transformat pentru a crește aproximativ 27 de milioane de bovine, încât Para a devenit cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră dintre statele braziliene, conform Observatorului Climatic, o rețea de organizații nonprofit de mediu.
Statul Para emite mai mult carbon decât orice altă țară cu pădure tropicală amazoniană: Columbia, Peru, Ecuador, Venezuela, Bolivia, Surinam, Guyana și teritoriul Guyanei Franceze.
Alte amenințări ecologice includ baraje hidroelectrice mari, în special în Brazilia; tăieri ilegale de arbori; mineritul; și forajul de petrol, cu efecte asupra contaminării apei și perturbării stilurilor de viață ale populațiilor indigene. Investițiile prea mici în infrastructură fac de asemenea ca o mare parte din apele uzate din casele din pădure să se verse direct în cursuri de apă.
Amazonia a avut parte, de asemenea, de mai multe evenimente meteorologice extreme - inundații și secete - în ultimii ani.
CÂT DE IMPORTANTĂ ESTE AMAZONIA ÎN OPRIREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE?
Foarte importantă.
Schimbările climatice se agravează când plantele care absorb carbonul sunt distruse. Iar Amazonia funcționează ca un dispozitiv masiv de stocare a carbonului.
Chimistul atmosferic Luciana Gatti, cercetător la Institutul Național de Cercetare Spațială al Braziliei, a declarat că defrișarea are ca efect acumularea mai multor gaze cu efect de seră în atmosferă și, în general, reducerea precipitațiilor și temperaturi mai ridicate.
„Prin defrișarea Amazoniei, accelerăm schimbările climatice", a declarat Gatti pentru Associated Press.
Ea a colaborat la un studiu publicat în revista Nature care a constatat că estul puternic defrișat al Amazoniei a încetat să mai funcționeze ca un captator de carbon și este acum, dimpotrivă, o sursă de carbon. Gatti a declarat că jumătate din defrișarea din estul Amazonului trebuie pusă în revers pentru a menține pădurea tropicală ca un „amortizor” împotriva schimbărilor climatice.
AR PUTEA DEFORESTAREA AJUNGE LA UN „PUNCT DE COTITURĂ”?
Cercetătorul în domeniul sistemelor terestre, Carlos Nobre și regretatul cercetător de mediu Thomas Lovejoy, au estimat într-o lucrare mult-citată că o defrișare de 20% până la 25% ar reprezenta un prag critic pentru Amazonia. Scăderea rezultată a precipitațiilor ar transforma mai mult de jumătate din Amazon în savană tropicală, cu o pierdere mare de biodiversitate, au spus ei.
Acest tip de schimbare are deja loc în Teritoriul Indigen Xingu, în sudul Amazoniei braziliene, devenit o insulă de copaci înconjurată de culturi de soia și pășuni, unde cercetătorii au evidențiat degradarea pădurii din cauza secetelor persistente, a incendiilor și a practicilor agricole.
Dar unii cercetători au pus la îndoială teoria „punctului de cotitură”, obiectând că folosește modelele de computer pentru a prezice rezultatele într-o regiune atât de mare și complexă.
Alții au spus că o amenințare chiar mai mare este schimbarea climatică globală. Cercetătorul David Lapola, participant la un proiect care investighează modul în care Amazonul reacționează la niveluri mai ridicate de dioxid de carbon, susține că chiar dacă defrișarea în bazinul Amazonului ar înceta imediat, pădurea s-ar confrunta totuși riscul de a atinge un punct de cotitură, sau al imposibilității întoarcerii, din cauza a ceea ce se întâmplă la nivel mondial.
ALTE AMENINȚĂRI DIN REGIUNE?
Pavarea drumurilor și criminalitatea organizată.
La început, autoritățile au croit drumuri prin pădure pentru ca coloniștii să poată ajunge la terenuri îndepărtate, dar ploile abundente și utilizarea regulată le-au distrus în mod regulat. Pavearea lor a asigurat un acces mai ușor - și a ușurat și transportul produselor agricole.
Dar acest lucru a ajutat și infractorii să ajungă în zone virgine pentru a extrage lemn vechi de esență tare și pentru a defrișa pădurea pentru creșterea de bovine. Drumurile au fost numite „arterele distrugerii” și adesea au generat o defrișare care seamănă cu un schelet de pește, cu drumuri mai mici care se ramifică din coloana vertebrală a unui drum oficial.
Chiar mai important pentru ca organizațiile criminale să prindă rădăcini au fost corupția politică și slaba aplicare a legii. Puține zone de frontieră sunt patrulate în mod serios și există puțină cooperare internațională, în timp ce diferiți contrabandiști rivali concurează pentru rutele de trafic de droguri. Capturile de droguri au crescut în Columbia, Brazilia, Bolivia și Peru în ultimul deceniu, a informat Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) în iunie.
Ratele de omucidere în localitățile din Amazonia sunt uneori de două sau chiar de trei ori mai mari decât mediile naționale deja ridicate, a spus Rob Muggah, fondatorul Institutului Igarape, un think tank axat pe securitate. Oportunitățile economice scăzute ajută grupurile criminale să recruteze rezidenți mai săraci, în special pe cei fără educație sau loc de muncă. Iar criminalitatea întărește subdezvoltarea cronică, transformând-o într-un cerc vicios, a mai spus Muggah.
Traficanții s-au diversificat în afaceri precum „narco-defrișarea” - spălarea profiturilor din trafic prin terenuri pentru agricultură - precum și finanțarea și logistica pentru prospecțiuni ilegale de aur care distrug pădurea și otrăvesc cursurile de apă, conform raportului UNODC.
POATE FI DEZVOLTATĂ AMAZONIA FĂRĂ DISTRUGEREA MEDIULUI?
Amazonia este atât de mare și de complexă, încât nu există o soluție unică pentru dezvoltarea diferitelor regiuni, a spus Marcelo Salazar, un veteran al organizațiilor nonprofit de mediu și al activităților de consultanță, actualmente șeful unei companii care produce suplimente alimentare cu produse naturale din Amazon.
Dar există unele trăsături comune, a spus el. În primul rând, guvernele trebuie să ofere sisteme de sănătate, educație și protecție a drepturilor de proprietate pentru ca o economie bazată pe pădure să funcționeze. Subvențiile pentru produsele provenite din pădure ar ajuta, de asemenea; de exemplu, făcând uleiul tradițional din palmierul babassu mai competitiv decât uleiul de soia din plantațiile vaste ale Braziliei.
De asemenea, este necesară o dezvoltare mai mare a expertizei locale în comunicarea provocărilor și a oportunităților Amazoniei, atât pentru a ajuta străinii să înțeleagă problemele locale, cât și pentru a atrage investitori.
„Încă avem puține modele de arătat care se opun modelelor distructive", a spus el.
Activiștii pentru mediu promovează de mult timp alternativa așa-numitei bio-economii pentru zecile de milioane de oameni care trăiesc în Amazonia, dar investitorii au fost până acum reticenți. Pentru ca astfel de propuneri să „prindă”, riscurile trebuie să fie suficient de reduse pentru ca întreprinderile mai mari să aștepte profituri, ceea ce înseamnă măsuri mai stricte de pază și anti-corupție, a spus Muggah, de la Igarape.
„Intervențiile punctuale și proiectele-pilot sunt excelente; avem nevoie de ele pentru a putea înțelege ce va funcționa și ce nu. Dar trebuie să susținem asta mai decisiv, cu investiții reale, cu resurse economice reale", a spus el. (traducere din engleză: M. Țicudean)
