Linkuri accesibilitate

Extremism politic, extremism islamist şi spionaj cibernetic


Detaliu de pe coperta raportulului anual al Serviciului de Informaţii Interne din Germania.
Detaliu de pe coperta raportulului anual al Serviciului de Informaţii Interne din Germania.

Raportul anual al Serviciului de Informaţii Interne din Germania (Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei – Verfassungsschutz).

Raportul anual al Serviciului de Informaţii Interne din Germania
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:07 0:00
Link direct

A devenit deja o tradiţie ca la începutul vacanţei de vară să se publice în Germania Raportul anual al Serviciului de Informaţii Interne, serviciu cunoscut sub denumirea oficială de Bundesamt für Verfassungsschutz, ceea în traducere înseamnă: Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei.

Autorii raportului prezintă pe 355 de pagini principalele forme de ameninţări la adresa statului de drept din Germania. În 4 capitole centrale, Raportul descrie criminalitatea politică: 1) extremismul de stînga, 2) de dreapta, 3) islamismul şi 4) spionajul cibernetic din partea unor ţări ca Rusia, China, Iranul, cît şi acţiunile de propagandă şi dezinformare, coordonate de către serviciile secrete ale Moscovei (prin intermediul unor platforme şi canale media).

În toate domeniile fenomenului politic extremist a crescut numărul persoanelor care prezintă un ridicat grad de ameninţare violentă. Exprimat în cifre, numărul extremiştilor de dreapta din Germania a crescut la 12.700 (faţă de 2016: 12.100; 2015: 11.800), iar cel al extremiştilor de stînga este de 9.000 (2016: 8.500; 2015: 7.700).

În cadrul spectrului islamist se poate observa o creştere a tendinţei pentru acţiuni violente. Ameninţarea cea mai mare o prezintă persoanele care s-au întors din Irak sau Siria, unde erau încadrate în diferite unităţi militare de orientare islamistă. În Raport se vorbeşte despre 770 de islamişti care trăiesc în Germania şi care prezintă o ameninţare potenţială.

Creşterea numărului de infracţiuni săvîrşite de extremişti de stînga se explică prin acţiunile violente care s-au produs anul trecut cu prilejul reuniunii G20 de la Hamburg. Atunci au fost înregistrate 832 de infracţiuni, iar bilanţul altercaţiilor cuprinde peste 230 de poliţişti răniţi. În consecinţă, în 2017, incidentele violente produse de extremişti de stînga au crescut cu peste 65 la sută faţă de anii precedenţi (2017: 1.135, 2016: 687).

În întreaga ţară au fost înregistrate 6.393 de infracţiuni motivate politic, săvîrşite de extremişti de stînga (în 2016: 5.230). Se apreciază că scena extremiştilor de stînga cuprinde 29.500 de persoane (2016: 28.500; 2015: 26.700).

Faţă de anii precedenţi a crescut şi numărul extremiştilor de dreapta. În Raport se vorbeşte despre 24.000 de persoane (în 2016: 23.100; în 2015: 22.600). Cei mai mulţi din această categorie aparţin unei organizaţii ideologic eterogene care-şi spune Cetăţeni ai Reich-ului (Reichsbürger). Este vorba despre 16.500 de persoane (2016: 10.000) care nu recunosc existenţa Republicii Federale, respingînd autoritatea statului. În cadrul acestei organizaţii s-a observat o creştere a tendinţei de a-şi procura armament. Cetăţenii Reich-ului se află sub supravegherea Serviciului, deoarece mulţi dintre ei sînt consideraţi drept militanţi ai unor doctrine extremiste de dreapta.

„Cine pune în pericol existenţa statului nostru şi îi jigneşte, îi ameninţă sau îi atacă pe reprezentanţii săi”, scrie ministrul federal de interne în prefaţa Raportului, „trebuie să se aştepte la reacţii consecvente din partea organelor de siguranţă”.

XS
SM
MD
LG