Linkuri accesibilitate

Extremismul politic, o ameninţare pentru Germania


Poliția germană reținând participanți la un protest împotriva restricțiilor pandemice impuse de guvern, Berlin, 1 august 2021

Spicuiri din Raportul anual al Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei

Pe lîngă ameninţări externe, Germania este confruntată şi cu ameninţări interne, precum se poate deduce din Raportul anual al Oficiului pentru Protecţia Constituţiei (Verfassungsschutz), precum se numeşte Serviciul de Informaţii Interne. (Cf. şi „Spionajul Federaţiei Ruse, o ameninţare pentru Germania”, RFE, 15.6. 2022.)

Cel mai mare pericol intern pentru democraţia Germaniei îl constituie extremismul de dreapta, a declarat ministra de interne, social-democrata Nancy Faeser, cu prilejul prezentării Raportului pentru anul 2021. (Aici poate fi citit textul integral al Raportului în limba germană: Verfassungsschutzbericht 2021).

Extremismul politic, o ameninţare pentru Germania
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:43 0:00

Deşi infracţiunile extremiste au scăzut în 2021 cu 9,8 procente faţă de anul precedent, numărul lor se ridică totuşi la peste 20.000. În acest context, ministra a precizat că nivelul general al potenţialului violent este extrem de ridicat. 13.500 de persoane, aparţinînd organizaţiilor extremiste, nu-şi ascund tentaţia de a săvîrşi violenţe. Numărul din categoria violenţilor a crescut cu 200 faţă de 2020. La această categorie trebuie audăugaţi şi cei 33.900 de simpatazinţi care oricînd se pot radicaliza.

În Raport se atrage atenţia şi asupra creşterii numărului celor care-şi spun Reichsbürger - Cetăţeni ai Reich-ului. Aceştia neagă dreptul la existenţă a Republicii Federale şi pledează pentru re-înfiinţarea Germaniei imperiale. Cetăţenii Reich-ului refuză integrarea în societate, trăiesc în comunităţi izolate, de obicei la ţară, unde au achiziţionat case şi terenuri. Aşa-numiţii Reichsbürger au participat în ultimii doi ani la demonstraţiile contra măsurilor sanitare şi au fost implicaţi, în 2020, la încercarea de a forţa intrarea în Parlamentul din Berlin. Numărul lor se estimează la 21.000. (Alte detalii despre Reichsbürger în: „Extremism politic, islamist şi spionaj cibernetic”, RFE, 1.8. 2018.)

O dinamizare a extremismului politic a fost înregistrată şi în rîndurile grupărilor islamiste. În vizorul autorităţilor se află 28.290 de persoane care activează în diferite organizaţii sau care fac propagandă islamistă.

Încă nu există date în ceea ce priveşte o categorie de persoane, eterogenă din punct de vedere al orientării politice, considerată periculoasă pentru ordinea constituţională federală. Este vorba despre persoane care încearcă să delegitimeze statul, acţionînd împotriva principiilor constituţionale. Ele nu aparţin nici spectrului radical de dreapta şi nici celui de stînga, au explicat ministra de interne şi preşedintele Serviciului de Informaţii Interne, Thomas Haldenwang – prezent şi el la lansarea Raportului. Acţiunile acestor persoane au ieşit în evidenţă în cursul aşa numitelor „plimbări de luni”. Aceste „plimbări” sînt o formă inedită de protest prin care se evită demersurile pentru aprobarea legală a unor demonstraţii. „Plimbările” constituie o preluare abuzivă a tradiţiei manifestaţiilor istorice din Germania răsăriteană, din 1989, care se desfăşurau întotdeauna luni şi care au contribuit la prăbuşirea regimului comunist. Demonstraţiile de luni coordonează şi organizaţia eurosceptică, anti-migraţionistă şi xenofobă PEGIDA, înfiinţată în octombrie 2014. Acronimul PEGIDA înseamnă: „Patrioţi Europeni contra islamizării Apusului”.

(Fondatorii doreau iniţial să-i spună: „Pegada”, adică „Patrioţi Europeni contra americanizării Apusului” precum arată expertul Volker Weiß într-un studiu apărut în 2017 sub titlul: Revolta autoritară. Noua Dreaptă şi declinul Occidentului.)

Vezi comentarii

Previous Next

XS
SM
MD
LG