Comisia Europeană este gata să aducă România în fața Curții Europene de Justiție, a spus luni prim-vice președintele Comisiei Europene Frans Timmermans, vorbind în fața Comisiei pentru libertățile civile (LIBE) din Parlamentul European.
Comisia LIBE a discutat luni 1 octombrie „situația din România, inclusiv independența justiției”, după ce Ungaria și Polonia au fost deja ținta unor proceduri administrative din partea Comisiei și Parlamentului.
Au fost dezbătute problema statului de drept din România și intervenția violentă a jandarmilor la protestele din 10 august.
Frans Timmermans a spus că “din păcate, parlamentul român nu a a dat până acum nici un semn că ar asculta recomandarile Comisiei.” El a criticat faptul că se caută introducerea forțată a unor legi care ar împiedica organismele anti-corupție să ancheteze în cazurile de înaltă corupție.
În dezbatere au fost incluse, ca puncte de referință, două rapoarte: pe de o parte, Raportul Comisiei Europene din 15 noiembrie 2017 privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), iar al doilea punct de referință din Comisia LIBE a fost Opinia Comisiei de la Veneția, din 13 iulie 2018, cu privire la modificarea în Parlament a legilor justiției - Legea 303/2004 privind statutul magistraților, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind CSM.
Frans Timmermans a criticat de asemenea decizia și procedura prin care a fost dată afară șefa DNA Codruța Kovesi.
Activitatea DNA, a spus Timmermans, „a fost un element important în punctele pozitive care i-au fost acordate României în raportul de Monitorizare și Control (MCV) din ianuarie 2017”, însă situația s-a deteriorat din noiembrie 2017 încoace.
Deși a fost supus unui baraj de întrebări din partea unor parlamentari români precum Renate Weber, Emilian Pavel, Maria Grapini, Gabriela Zoană sau Victor Boștinaru, Timmermans a insistat pe faptul că experții Comisiei și Comisarii UE doresc să aibă garanții în legătură cu independența justiției și cu felul în care sunt cheltuite fondurile europene pe care România le primește și a mai spus: -- „Am fost șocați de felul in care au fost tratați protestatarii” din 10 august.
Românca Gabriela Zoană a spus, uitându-se spre Monica Macovei, că este
„îngrozită pentru (!) faptul că unii români își denigrează țara.”
Alți europarlamentari români din partea PSD/ALDE au atras atenția că și în alte țări UE, precum Olanda și Spania, s-a folosit forța împotriva protestatarilor.
La asta, Timmermans a replicat iritat că s-a săturat să vadă că oricând Comisia critică o derivă dintr-o țară membră, unii parlamentarii sar zicând: — “Ah, ne criticați națiunea și poporul.”
„La fel”, a insistat el, “încetați să mai spuneți: -- Și alții fac la fel.” E vorba aici de fiecare țară în parte.
În prelungirea schimbului de opinii din seara luni între comitetul LIBE și vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, pe 3 octombrie va avea loc în plenul Parlamentul European o dezbatere pe marginea protestelor violente din 10 august și a statutului de drept în România, discuție la care regula europeană prevede invitarea premierului țării respective, în acest caz Viorica Dăncilă.
O țară nu poate fi exclusă din Uniunea Europeană, ba chiar și procedura de ieșire unilaterală, în cazul unui referendum, cum s-a întâmplat cu Brexit în Marea Britanie, este extrem de lungă, dificilă, complicată și plină de incertitudini. Tot ce se poate face, în cazul unei țări care încalcă articole importante din tratatele europene, este ca lor să li se restrângă dreptul de vot și eventual (deși lucrul e fără precedent) să li se restrângă și accesul la anumite fonduri.
Este vorba de faimosul articol 7, cel care se apropie cel mai mult de ideea butonului nuclear. Țara astfel pedepsită, ar rămâne în UE, însă nu ar mai avea dreptul să participe la luarea unor importante decizii până când procesul nedemocratic nu este răsturnat.
Șefa guvernului, Viorica Dăncilă, a făcut deja, marți și miercuri, o vizită la Bruxelles unde s-a întâlnit și a discutat cu liderii grupurilor partidelor politice din Parlamentul European. Dăncilă a participat apoi, miercuri la Bruxelles, la reuniunea grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, premierul discutând cu aceștia despre protestele din 10 august și reforma în domeniul justiției în România.
Despre referendumul din 6-7 octombrie oficialul UE Frans Timmermans a evitat să se pronunțe, dat fiind că definirea familiei ține de dreptul suveran al fiecărei țări membre, de ceea ce se numește “principiul subsidiarității”. Dar, a completat olandezul Timmermans: „Eu sunt un om care crede în familie. Sunt tată și soț, am patru copii. Însă nu vreau ca familia să devină o armă care să justifice homofobia.”
