Titlul cel mare în Le Monde, astăzi, este despre pedofilie în structurile bisericii catolice, despre pedo-criminalitatea preoților, iar principalul cotidian francez (și una din cele mai importante publicații din lume), Le Monde își dedică azi prima pagină „raportului Sauvé”, ancheta unei comisii independente care a studiat pedofilia în biserica catolică franceză.
Rezultatul raportului se arată șocant din start: de-a lungul deceniilor – peste 200.000 de minori (ba chiar 330.000 după un alt calcul) au căzut pradă pedofililor din rangurile bisericii, din anii 1950 încoace. Departe de a fi vorba de niște prădători sexuali rătăciți, raportul dă în vileag mai degrabă o exploatare sistematică și sistemică a copiilor.
Ziarul conservator (și foarte catolic) Le Figaro scrie la rândul său că cifrele abuzurilor sexuale și criminale comise în biserică, așa cum sunt revelate de raportul Sauvé, sunt «amețitoare». Dar publicarea raportului, spune același Le Figaro, este un «progres civilizator». Același ton în cotidianul bisericii franceze, La Croix: „Catolicii confruntați cu șocul”.
Cotidianul stângii intelectuale pariziene, Libération, vorbește de asemenea despre biserica lovită de o conflagrație. Libération pune de altfel asta astăzi în prima pagină: Biserica – de neiertat.
Raportul figurează de asemenea la loc important în presa din toate țările catolice. În Spania, El Pais analizează astfel diferența dintre clerul francez și cel spaniol: în Spania, scrie cotidianul de stânga din Madrid, biserica încă neagă abuzurile trecutului.
Criza din România
O moțiune de cenzură istorică face să cadă guvernul român, anunță cotidianul conservator spaniol El Mundo. „Cu 281 de voturi, 47 mai mult decât era necesar, e cea mai votată moțiune din istoria parlamentului român”, scrie El Mundo, care amintește că România este a doua țară cea mai săracă din Uniunea Europeană (după Bulgaria).
Criza survine într-un moment foarte rău ales, continuă El Mundo, lăsând România într-un soi de paralizie politică ce ar putea să se eternizeze, dacă principalele partide nu ajung la un acord în privința unei coaliții. Asta, mai ales în perspectiva iernii și a pandemiei care se înrăutățește. România, amintește El Mundo, este țara cu cea mai coborâtă imunitate colectivă în fața pandemiei, după Bulgaria.
Asta o constată până și cotidianul Trud, în Bulgaria vecină, care constată că doar o treime din români sunt vaccinați, ceea ce plasează România pe penultimul loc din Europa, imediat înaintea Bulgariei.
La München, Süddeutsche Zeitung scrie de asemenea că după acest vot de neîncredere (Misstrauensvotum) în România începe acum o fază de instabilitate, pe fundal de criză sanitară.
Criză în plină pandemie, constată de asemenea La Repubblica, în Italia, care califică guvernul Cîțu, răsturnat, drept «europeanist» și scrie că cei care l-au dat jos sunt «suveraniștii și o alianță de antieuropeni, xenofobi, rasiști și antisemiți».
Facebook fără machiaj
Un alt mare subiect e furnizat de audierea, ieri, în Senatul SUA, a fostei angajate a Facebook care a tras semnalul de alarmă (motiv pentru care ea este ceea ce se numește o „whistleblower”).
O „rară privire din interior” e ceea ce a oferit ea, estimează New York Times. Mărturia numitei Frances Haugen, care a avut loc în fața democraților și republicanilor reuniți pe poziții cvasi-unanime, s-ar putea dovedi “cea mai importantă vreodată” în privința funcționării reale a Facebook, estimează la rândul său site-ul revistei Slate.
“Audierea ei marchează pentru Facebook, la Washington, o criză care depășește diviziunile între cele două partide din Senat”, remarcă și Washington Post.
Un putător de cuvânt al Facebook a reacționat, pe Twitter, subliniind că Frances Haugen “nu a lucrat niciodată în departamentul care se ocupă de protecția copiilor sau în cadrul Instagram”, două subiecte pe care ea le-a abordat în mod extrem de critic.
“Facebook răspunde în maniera cea mai lașă posibil”, estimează The Verge. Revista consideră că Facebook adoptă tactica folosită de lobby-ul tabacului în anii 1990, când firmele producătoare de țigări îi atacau personal pe savanții, medicii și experții care avertizau că tutunul ucide.
Prin țara shqipetarilor: UE și Balcanii de Vest
Astăzi are loc, în Slovenia, țara care deține în acest moment președinția rotativă a Uniunii Europene, summitul UE dedicat viitorului european al țărilor din Balcanii de Vest. Albania, Serbia, Macedonia și Muntenegru sunt candidate. Bosnia și Kosovo ar dori de asemenea, dar statutul lor nu este recunoscut, mai ales că în cazul celei mai noi țări europene care e Kosovo situația e fără ieșire, deoarece cinci din cele 27 de țări ale UE nici măcar cu recunosc independența acestei foste regiuni a Serbiei. Este vorba de: Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania.
Cei 27 de șefi de stat și de guvern au discutat până târziu în noaptea trecută, la cină în Castelul Brdo din Slovenia, în ajunul summitului informal de azi dedicat extinderii posibile a UE în Balcani. După Afganistan și criza submarinelor franceze, liderii europeni s-au reunit „pentru un brainstorming de introspecție: care e locul UE în lume”, rezumă Le Soir, la Bruxelles. „Trăgând lecțiile care se cuvin din crizele recente, suntem hotărâți” să „ne reducem relația de dependență” de SUA, a declarat președintele Consiliului European Charles Michel, târziu în noaptea trecută, la câteva ore după primele discuții. Europenii „au confirmat că Europa nu mai este azi prioritatea Statelor Unite. Și că probabil ar fi bine să ne trezim”, notează Le Soir.
Conținutul discuțiilor din noaptea trecută rămâne însă deocamdată secret. În prelungirea crizei Facebook, cei 27 de lideri au discutat cu totul rupți de lume, după ce Charles Michel le-a cerut să-și lase telefoanele la intrare, sau să le închidă, ca în avion.
Premierul sloven Janez Janša, sprijinit în asta de maghiarul Viktor Orbán, ar dori ca summitul de astăzi să se încheie cu o declarație comună, care să le promită țărilor din Balcani că vor intra cu toatele în UE până în 2030, un plan deloc realist, potrivit aprecierii generale. Dimpotrivă, se crede că nici măcar nu se va anunța astăzi o liberalizare a regimului vizelor.
O conferință de presă va avea loc la ora 1.30, ora locală, și va putea fi urmărită aici. Cum se vede, discuțiile vor dura mai puțin decât cele 13 ore care le-au trebuit bucătarilor pentru a pregăti vita consumată ieri seară de cei 27, notează principalul cotidian sloven, Delo.
Noma's land: cel mai bun restaurant din lume
În sfârșit, cel mai bun restaurant din lume a fost din nou desemnat anul acesta Noma, în Copenhaga. Noma, restaurantul albanezului macedoneano-danez René Redzepi, a mai fost numit cel mai bun restaurant din lume în 2014, 2012, 2011 și 2010.
Din Le Figaro aflăm că numele Noma, este doar un joc de cuvinte, o fuziune între «nordisk» (nordic) și «mad» (hrană, mâncare).
Inutil a spune că a rezerva o masă acolo este mai dificil decât a participa la summitul UE despre Balcani.
