Linkuri accesibilitate

Febră preelectorală în Germania


Joana Cotar, candidată la șefia partidului naționalist AfD

Partidele şi-au desemnat candidaţii de frunte. Joana Cotar, născută în România, aspiră la candidatura de frunte a partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD)

Partidele politice din Germania se pregătesc deja pentru alegerile generale care vor avea loc în septembrie. Creştin-democraţii, social-democraţii, ecologiştii şi Partidul Stîngii şi-au desemnat candidaţii de frunte. Electoratul va decide, în ultimă instanţă, cine va prelua şefia cancelariatului: creştin-democratul Armin Laschet, social-democratul Olaf Scholz sau ecologista Annalena Baerbock.

Pregătiri pentru scrutin face şi partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) care la alegerile din 2017 a obţinut 12,6 procente din voturi. Partidul a decis în aprilie, la congresul din Dresda, să amîne alegerea conducerii. Viitorii şefi urmează să fie stabiliţi de către toţi membrii. Tot pe această cale se va stabili cine va fi desemnat dintre cei patru aspiranţi la candidatura de frunte pentru alegerile generale, duetul Alice Weigel - Tino Chrupalla sau Joachim Wundrak - Joana Cotar.
Tnademul Joachim Wundrak și Joana Cotar
Tnademul Joachim Wundrak și Joana Cotar

Ambiţiile politice ale Joanei Cotar, născută în România

Deja în aprilie s-a relatat că Joana Cotar, născută în 1973 la Piteşti, în România, ar dori să devină şefă a Alternativei pentru Germania (AfD). Ea însăşi a confirmat relatările într-o declaraţie citată de săptămînalul naţional-conservator, „Junge Freiheit”, anunţînd că este pregătită pentru a candida. (Reamintim aici că între colaboratorii publicaţiei „Junge Freiheit” s-a aflat şi agentul Securităţii române, infiltrat în cercurile radicale de dreapta din Germania, Ivan Deneş. Tot aici au apărut de-a lungul anilor relatări despre organizaţia Noua Dreaptă din România şi un interviu cu negaţionistul Ion Coja.)

În prezent, Joana Cotar este deputată în Bundestag şi răspunde de problema digitalizării în cadrul grupului parlamentar AfD. Cotar s-a opus reglementărilor care prevăd stoparea discursului urii, rasismului şi antisemitismului pe internet, comparînd măsurile cu represiunea din fosta Germanie răsăriteană.

Într-o discuţie difuzate luni de canalul partidului, AfD-TV , Cotar a recurs din nou la astfel de comparaţii, susţinînd că în Germania libertatea cuvîntului este ameninţată. În acest context s-a referit la faptul că persoanele care s-au opus statului comunist au fost pedepsite şi obligate să facă un „mea culpa” public şi să-şi ceară scuze. Asta era la ordinea zilei şi în România. Germania, a continuat ea, se află acum pe calea de a deveni un soi de RDG - unde libertăţile civice şi politice erau restrînse.

Într-un interviu publicat luna trecută în ziarul „Gießener Allgemeine”, Joana Cotar a explicat ce a determinat-o să lupte pentru „libertate”, chipurile, ameninţată de actualul sistem democratic din Germania. „M-am născut în România pe vremea dictaturii lui Ceauşescu şi ştiu ce inseamnă să trăieşti lipsit de libertate”, a declarat ea textual ziarului. În acelaşi interviu a mai afirmat că tatăl ei a fost condamnat politic la 6 ani de închisoare pentru că „l-a jignit pe Ceauşescu”. A fost torturat şi avea 38 de kg la ieşirea din detenţie. Părinţii ei, povesteşte ea în interviu, au fost profesori de engleză şi „suspecţi pentru guvern”. În locuinţă se aflau microfoane, iar părinţii ei erau filaţi permanent de către Securitate.

Am solicitat Joanei Cotar, în scris, cîteva lămuriri legate de aceste afirmaţii, cuprinse în interviul din „Gießener Allgemeine”. Am întrebat-o cum se numeşte tatăl ei, cînd a fost închis, ce i s-a imputat şi dacă a solicitat CNSAS-ului accesul la dosarul tatălui. Totodată, am mai întrebat-o dacă s-au descoperit aparatele de interceptare a convorbirilor. La solicitarea trimisă atît Joanei Cotar, cît şi Biroului de Presă al Parlamentului, deputata partidului naţionalist-autoritar şi mare luptătoarea pentru libertate nu s-a sinchisit să răspundă.
Solicitare către Joana Cotar
Solicitare către Joana Cotar

De curînd, revista „Der Spiegel” a dezvăluit că fratele Joanei Cotar deţine o firmă (Vy Capital) şi este unul dintre marii investori în sisteme de tehnologie. Tot el a facilitat unui firmei din Rusia (Digital Sky Technologies) să devină investitor la Facebook.


Joana Cotar este o apropiată a copreşedintelui AfD, Jörg Meuthen, deputat în parlamentul european, considerat drept moderat.

Despre Joachim Wundrak (65) cel care împreună cu Joana Cotar vrea să devină candidat de frunte la alegeri, se ştie că este un fost general de aviaţie al Bundeswehr-ului. Potrivit ziarului „Frankfurter Allgemeine”, Wundrak se consideră drept un „naţional-conservator”. Totodată susţine că politica guvernului german este „dăunătoare”. Generalul se pronunţä pentru suveranitatea şi autodeterminarea naţională, şi respinge „globaliştii de la Bruxelles”. În concordanţă cu narativul dreptei radicale, rezervistul mai afirmă că partidul nazist al lui Hitler ar fi fost o formaţiune de stînga şi nicidecum una extremistă de dreapta.

Aceste concepţii ale generalului se suprapun în linii mari cu unele rezoluţii ale congresului AfD din Dresda, din aprilie, cînd delegaţii s-au pronunţat pentru aşa numitul Dexit, adică pentru ieşirea necondiţionată a Germaniei din Uniunea Europeană. Partidul şi-a consolidat linia populist-coronasceptică, pledînd pentru renunţarea măştilor de protecţie anti-Covid şi anularea lockdown-ului. În manieră ultraconservatoare, AfD a cerut şi reintroducerea serviciului militar obligatoriu şi în acelaşi timp, anularea taxei pentru radio-televiziunea publică. Ca formaţiune care se consideră un partid anti-sistem şi care niciodată nu şi-a ascuns resentimentele xenofobe şi islamofobe, programul electoral votat prevede interzicerea minaretelor în Germania, oprirea fluxului de migranţi, cît şi stoparea reintregirii familiilor de migranţi. În acest context se înscrie şi solicitarea reintroducerii controalelor la frontierele ţării. Partidul se opune în rezoluţiile adoptate şi introduse în programul electoral opririi centralelor atomo-electrice, susţinînd folosirea energiei nucleare. Această solicitare, opusă proiectului guvernamental de a renunţa pînă-n 2022 la energia nucleară, confirmă punctul de vedere al partidului care neagă efectele negative produse de schimbările climatice. Nelipsită din programul AfD este şi cererea interzicerii operaţiilor de schimbare de sex în cazul minorilor şi tinerilor.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG