Liderii fermierilor protestatari au declarat după o întâlnire cu ministrul Agriculturii, Ion Perju, că oferă autorităților două zile răgaz pentru a iniția un dialog lărgit ce s-ar solda cu soluții reale pentru compensarea pierderilor provocate de secetă. În caz contrar, agricultorii spun că vor veni cu tractoarele la Chișinău. Până acum, au fost oferite subvenții de aproape 300 de milioane de lei pentru despăgubirea culturilor de iarnă. Se estimează că 2/3 din toate culturile sunt cele din grupa a doua, de primăvară, care au fost afectate mai mult de lipsa de precipitații. Ministrul Ion Perju a declarat că guvernarea caută resurse disponibile și-și face propriile calcule care au fost pierderile la hectar pentru producători.
Discuțiile aprinse dintre producătorii agricoli și guvernare, uneori și în cadrul unor ample acțiuni de protest, durează de câteva luni, când devenise clar că cea mai mare parte din recoltă fusese compromisă din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Fermierii cer ajutoare invocând o secetă nemaiîntâlnită de mulți ani, precum și experiența altor state care-și ajută antreprenorii din domeniul agrar. Puterea i-a acuzat că ar fi ghidați pe la spate de grupări politice, dar a fost nevoită să cedeze în câteva rânduri. Astfel, despăgubirile la hectar pentru cerealele semănate în toamna anului trecut au crescut de trei ori, față de versiunea inițială, de la 500 de lei la 1.500.
Ministrul Ion Perju a reafirmat că autoritățile sunt în căutarea mijlocarelor financiare...
Acum problema mare, invocată de agricultori, e că guvernarea a uitat că promisese să-i ajute și pe cei care au cultivat floarea soarelui și porumb, și mai afectate de secetă decât celelalte culturi. Luni, 19 octombrie, în ajunul întrevederii de la Ministerul Agriculturii, o parte din antreprenori au reluat protestele. Astăzi, ministrul Ion Perju le-a reiterat promisiunea că autoritățile sunt în căutarea mijlocarelor financiare și că se fac calcule cât ar fi valoarea pierderilor suferite.
„Sunt negocieri duse și cu partenerii externi. Vorbim de același ajutor care poate veni din partea Federației Ruse, dar vorbim și de creditul din partea Federației Ruse, Fondul Monetar Internațional cu programul de țară. Sunt mijloace financiare care ar putea să susțină bugetar țara în aceste momente. În rest, celelalte cerințe care au fost înaintate de producători practic s-a ajuns la un consens. S-a discutat și cu băncile, are loc reeșalonarea împrumuturilor”.
Unul dintre liderii protestatarilor, Andrei Dânga, de la Ștefan Vodă, spune că ceea ce au primit fermierii despăgubiri până acum, prin intermediul programului de subvenționare, se referă la culturile de toamnă, estimate la 30% din toate suprafețele cultivate. Restul, ce ar constitui cea mai mare parte din pierderi, au rămas neacoperite. Mai mult, Andrei Dânga este convins că autoritățile i-ar purta cu vorba pe protestatari și că nu ar fi depus eforturi să găsească bani.
„Chiar i-am spus domnului ministru: de e dumneavoastră nu v-ați adresat partenerilor de dezvoltare – României, Uniunii Europene, Băncii Mondiale, FAO ș.a. Dumnealui a început că iată Rusia poate o să ne dea. Nu înțeleg numai o țară este pe harta pământului? Cred că se duce o campanie ascunsă de falimentare, de distrugere a fermierilor mici și mijlocii și locul nostru să-l ocupe agroholdingurile, sunt companii din off shore care nu participă la viața social-economică a satelor. Ați văzut articolul unde 41% din terenurile arendate din R. Moldova deja aparțin agroholdingurilor și această cifră an de an este în creștere”.
Un alt lider al protestatarilor, Ion Plămădeală, de la Leova, a declarat după întrevederea cu ministrul agriculturii că s-a insistat pe o discuție în format lărgit, cu participarea conducerii guvernului, a parlamentului, a guvernatorului băncii centrale, deoarece sunt conștienți că nu ministru de resort împarte bugetul, deciziile se iau la alt nivel. El avansează o sumă estimativă a pierderilor din grupa de primăvară de culturi agricole - în jurul la un miliard de lei. Ion Plămădeală oferă și o soluție: băncile comerciale au lichidități enorme, iar banca națională are rezerve destule, bani care pot fi oferiți împrumut.
„Dacă nu suntem auziți, ne pornim din centrele raionale spre capitală. Nu suntem dirijați de nimeni și chiar nu avem nicio conotație politică. Mă rog fiecare agricultor are opinia sa și are dreptul său la vot, dar noi între agricultori nu avem niciun exponent a formațiunilor politice sau cineva care să spună să-l susține pe X, pe Y sau pe Z”.
Liderii protestatarilor mai spun că nu au nevoie de pomeni, ci că statul este obligat din punct de vedere moral să-i ajute pe fermierii mici și mijlocii, care, din punctul lor de vedere, ar menține viața la sate. Ei spun că în toate țările europene agricultorii sunt sprijiniți.
O altă picătură care le-a umplut paharul, invocată de Andrei Dânga, e cum pot să fie competitive prețurile oferite de fermierii moldoveni când autoritățile vor să includă în prețul carburanților accizele și taxa de drum, pe când în comunitatea europeană prețul motorinei în agricultură nu include niciun adaos?
