Luni, 1 mai, începe a şaptea ediţie a Festivalul Internaţional al Şcolilor de Teatru „ClassFest”. Studenţi din şcoli de teatru din 12 ţări participante îşi vor prezenta, timp de şase zile, spectacolele pe scenele mai multor teatre de la Chişinău. Evenimentul este organizat tradiţional de Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Moldova, cu sprijinul Ministerului Culturii, al Institutului Cultural Român de la Chişinău şi al unor ambasade. Despre noutăţile acestei ediţii am discutat cu directorul artistic al Festivalului, Svetlana Tîrţău, decanul facultăţii teatru, film şi dans al Academiei.
Svetlana Tîrţău: „Această ediţie este dedicată doar teatrului. Cinci luni în urmă, în noiembrie, am avut ediţia a șasea la care au participat universităţi şi academii de film şi au prezentat filme realizate de studenţi. Acum vom viziona doar spectacole. În cele mai dese
cazuri este vorba despre spectacole de diplomă, despre tinerii actori care mâine, poimâine vor avea deja diplomă şi vor urca în scena profesionistă.
Anul acesta avem şcoli atât din Europa de Vest, cât şi din Europa de Est. Este vorba, între altele, despre o şcoală teatrală din Passau, Germania, reprezentantul şcolii teatrale din Lodz, Polonia. O să vorbesc ulterior despre Marcin Brzozowski care a realizat o lucrare foarte interesantă. Este vorba despre patru şcoli teatrale, consider eu cele mai bune, din România şi anume din Bucureşti, Târgul Mureş, Sibiu şi Iaşi. Cât despre şcolile din Est, anul acesta pentru prima dată vine una dintre cele mai importante şcoli teatrale din Sankt-Petersburg; școala teatrală din Erevan, din Kiev şi din Belarus.”
Europa Liberă: În Chişinău au loc multe festivaluri de teatru, de ce ar mai fi nevoie de un festival al şcolilor de teatru? Prin ce ar fi acesta interesant pentru un spectator?
Svetlana Tîrţău: „Este cu totul diferit. În festival de teatru vin acei care deja s-au afirmat în scena teatrală şi care participă la mişcarea teatrală internaţională. Noi vorbim despre şcoală de teatru, am în vedere universităţi, academii. Vorbim despre formatori de teatru. În clipa când aceştia se adună la Chişinău nu este vorba doar despre prezentarea unor spectacole. Dacă o să priviţi atent programul festivalului, atunci o să vedeţi că în fiecare zi, de dimineaţă până la prânz, au loc ateliere, training-uri, întruniri ale profesorilor din diferite şcoli, work-shop-uri în care se discută despre modernitatea şcolii teatrale, despre noi forme, despre mijloace de expresivitate. O să întrebaţi: quo vadis acum educarea actorului modern. Inclusiv noi, cei care ne ocupăm de acest lucru în fiecare zi, în clipa când vedem ce se întâmplă în şcolile europene ne punem multe semne de întrebare pe care am dori să le clarificăm acum.”
Europa Liberă: Festivalul este organizat pentru studenţii de la teatru, mai curând, decât pentru publicul larg?
Svetlana Tîrţău: „Este organizat pentru studenţi, pentru profesori, dar şi pentru publicul larg. Aţi observat că de comun acord cu teatrele din Chişinău toate prezentările au loc în scenele profesionale ale teatrului şi noi invităm publicul, nu vindem bilete. Din experienţa pe care am avut-o în aceşti şase ani, au fost de fiecare dată foarte mulţi spectatori care nu fac parte din „gaşca” noastră teatrală.”
Europa Liberă: Am putea să presupunem că la spectacolele unor studenţi vor veni mai puţini oameni decât la spectacolele regizate de nişte profesioniști?
Svetlana Tîrţău: „Nu vreau să presupun fiindcă nu mi s-a întâmplat acest lucru în şase ani. dimpotrivă creația tinerilor provoacă interesul tinerilor şi întotdeauna am avut studenţi din ale universităţi. Nu cred şi nu mi-aş dori să nu avem spectatori.”
Europa Liberă: Studenţii au libertatea să aducă ce vor ei pe scenă sau există careva linii roşii de care nu se poate trece şi trebuie să ţină cont de unele practici considerate clasice în ale teatrului?
Svetlana Tîrţău: „În primul rând, există un regulament al festivalului care presupune că fiecare şcoală participă cu un spectacol de diplomă. Spectacolele au fost trimise cu mult înainte. Au fost vizionate în primul rând de către mine, în calitatea mea de director artistic al festivalului. S-a făcut şi o selecţie. Studenţii nu pot să vină cu ceea ce îşi doresc ei, deoarece în cadrul festivalului sunt doar spectacole de înaltă calitate, care sunt lucrate de studenţi împreună cu profesorii lor. Sunt ghidaţi de pedagogi-regizori care lucrează cu spectacolele.
Deschidem festivalul cu un spectacol de diplomă care a fost montat în 2016, an în care nu a avut loc ediţia teatrală a festivalului. Acest spectacol a fost preluat în repertoriul teatrului „Eugen Ionesco”. Este vorba despre spectacolul „Caii la fereastră”. Inițial acesta a fost un spectacol de diplomă al Academiei.
Europa Liberă: Ce teme trezesc interesul generaţiei de actori şi regizori care sunt azi pe băncile universităților?
Svetlana Tîrţău: „Temele sunt foarte şi foarte diferite. Una din teme este liberatea. Tinerii vorbesc acum foarte mult despre libertate, sunt interesați de libertatea lor. Posibil că simt că nu ar avea destulă libertate. Ar mai fi tema violenţei, războiul, relaţiile omului cu societatea, condiţia existenţială a omului. Toate aceste teme se regăsesc în spectacolele care sunt prezente în programul festivalului.”
Europa Liberă: Doamna Tîrţău, să vă pun o întrebare poate uşor mai incomodă - există oare mulți tineri dornici să îmbrățișeze meseria de actor sau regizor în condițiile în care viața artiștilor aici e destul de dificilă? Nu exista cumva riscul ca o instituție ca Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice să nu aibă suficienți studenți?
Svetlana Tîrţău: „Nu este incomodă această întrebare. Este mai curând o întrebare dureroasă. Chiar mă gândeam acum dimineaţa că unul dintre motivele pentru care insistăm ca acest festival să se întâmple este şi faptul că specialităţile de la teatru, iar în ultimii doi ani şi specialităţile cinematografice nu mai atrag, nu mai sunt interesante pentru tineri. Poate că şi sunt interesante, doar că ei nu îşi văd viitorul în sfera teatrului sau în sfera cinematografiei în condiţiile ţării noastre. Anul trecut la admitere nu am avut concurs aproape la nici una din specialităţile de teatru şi multe locuri bugetare nu au fost completate. Este un dezastru. Este o cale care ne duce spre faptul că s-ar putea întâmpla să nu mai pregătim specialişti în acest domeniu dacă nu vor avea loc anumite schimbări.”
Europa Liberă: Dar ce schimbări ar fi necesare?
Svetlana Tîrţău: „Schimbarea trebuie să meargă în totalitate în ţară. cred că înțelegeți despre ce vorbesc. Pentru ca un tânăr să dorească să rămână să înveţe în ţara noastră, în primul rând, trebuie să îşi vadă un viitor în această ţară. Or marea majoritate pleacă. Pleacă să înveţe în România – este foarte bine.
În anii '90 când lucram la Ministerul Culturii cu ministrul Ungureanu luptam foarte mult ca să avem aceste locuri în România, să plece tinerii noştri, să înveţe, dar toată lumea ştie că ei nu se mai întorc. Acum toţi visează să meargă să înveţe în România, cel puţin, ori obţin burse, proiecte în alte ţări. Evident, ei nu se mai întorc.
Ca să fie atractivă această ţară probabil că nu este subiectul discuţiei noastre ce trebuie să se întâmple. Dar sigur că e vorba de lucrurile care sunt de toţi cunoscute şi în primul rând e vorba despre salariile oamenilor de teatru. Dacă vorbim şi despre cei de film, ei în general nu au locuri de muncă pentru că nu se produc filme în ţara noastră, nu se finanţează filme. Iar în teatru salariile sunt unele dintre cele mai mici. Noi suntem unica instituţie de învăţământ. Dacă ar fi alte trei, patru, cinci facultăţi am zice că nu vin la noi tinerii pentru că nu am fi la fel de buni. Or noi suntem unica instituţie şi aici nu se vor mai produce specialişti în timpul apropiat dacă lucrurile rămân la fel. E o problemă destul de gravă.
Una din sarcinile şi acestui festival pe care îl facem este promovarea acestor specialități. Vrem ca tinerii să vadă că suntem competitivi. Vor fi prezentate 14 spectacole din diferite ţări şi, să nu mă credeţi puţin modestă, spectacolele noastre sunt apreciate de specialiştii din străinătate.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, nu ar încuraja acest festival tinerii, studenţii din Moldova să plece după ce discută cu semenii lor din alte ţări participante şi află ce condiţii şi oportunităţi au aceștia?
Svetlana Tîrţău: „Nu cred că festivalul îi încurajează. Nu ar fi unul din motivele grave ca să plece din ţară.”
Europa Liberă: Pe final, ce le-aţi spune spectatorilor ca să-i aduceţi în sălile de teatru?
Svetlana Tîrţău: „Uşile teatrelor din oraşul Chişinău sunt deschise. Au fost disponibili toţi directorii de teatru, pentru ce le mulţumesc foarte mult, să pună la dispoziţie scena lor. Spectacolele se produc în fiecare zi în perioada 1-6 mai, câte două sau chiar trei spectacole pe zi. Mi se pare că este foarte interesant să vedem aceste spectacole. Văzându-le ne dăm seama şi despre mişcarea teatrală în toată Europa.
Aţi spus că sunt foarte multe festivaluri în Chişinău. Nu cred că sunt prea multe şi nu cred că avem prea multe posibilităţi să vedem ce se întâmplă în arta teatrală. Iar tinerii sunt acei care întotdeauna şi-au dorit să experimenteze, de aceea vă îndemn să veniți la spectacolele noastre. Programul îl găsiți pe internet, pe diferite site-uri, accesând Festivalul Internaţional al Şcolilor de Teatru „ClassFest”. Vă aşteptăm cu drag!”
