Evocate sub numeroase forme în ultimele zile, după încetarea sa din viață săptămîna trecută, existența și destinul regelui Mihai au fost mai puțin prezentate prin prisma imaginilor, a filmelor de actualități și a fotografiilor oficiale. Ele sînt, pe de o parte o sursă inestimabilă pentru istoria atât a familiei regale cît și a României în general, și, pe de alta, mărturie a umanității unui personaj istoric cu o reprezentare publică adesea distorsionată din motive de propagandă politică în anii de regim comunist și, multă vreme, și după 1989.
Familia regală a României și regele Mihai fac obiectul a relativ numeroase cadre de film de actualități, în cea mai mare parte a lor înregistrate de cameramanii companiei British Pathé și devenite disponibile în ultimii ani odată cu expunerea publică pe Youtube a arhivelor companiei.
O întreagă istorie prin prisma surselor vizuale ar merita atît prezentată tinerilor în cadrul studiilor universitare, cît și analizată în detaliu de cercetătorii istorice. Cu avertismentul că, așa cum am constatat de mai multe ori, datările oferite astăzi publicului de arhiviștii de la British Pathé trebuie examinate cu atenție, adesea situarea unor imagini în perioada interbelică fiind greșită.
Așa se face că istoria în imagini filmate a viitorului rege ar începe în anul 1922, dată sub care British Pathé oferă un film de actualități de ceva mai mult de cinci minute. În fapt, cum precizează și un comentariu, imaginile sînt de la celebrările Unirii, de la Alba Iulia, în mai 1929, unde viitorul rege Mihai, copil în vîrstă de opt ani, apare filmat mergînd alături de mama sa, care îl ține de mînă, și de Regina Maria, într-un cortegiu ce trece pe sub una din porțile orașului, și apoi privind de la tribună defilarea civilă și militară.
În arhiva companiei Pathé, alte imagini de la Alba Iulia, sînt datate corect, la 23 mai 1929, și sînt inserate cu titlul „România. Regele copil (Prințul Mihai, fiul regelui exilat Carol al II-lea) cu mama sa și cu Regina Maria, trec în revistă trupele la cea de-a zecea aniversare a eliberării României”. Cadrele durează 1:24 și îl prezintă pe Mihai însoțit de cele două regine la sosirea în caleașca regală la Alba Iulia și apoi privind defilarea militară.
Alte imagini British Pathé îl arată - într-o compilație de actualități, sub titlul „Un timp de amintit: O călătorie prin Europa”, la minutul 01:03 - pe regele Mihai copil, privind de la un balcon mulțimea. Data 1924 nu corespunde realității, fiind vorba de alte cadre filmate tot în 1929, la Alba Iulia.
„Copil și rege, dar cel mai mult – copil”, se intitulează un alt scurt film de actualități, 50 de secunde, tot de la Alba Iulia în 1928, al cărui text de prezentare este: „Tînărul Rege Mihai de România vede primul lui circ și este captivat asemenea oricărui alt copil”. În fapt, de la tribună copilul se apleacă să vadă mai bine cîteva scene de dresaj de circ, vădit prezentate pentru el.
Între timp, familia regală a României făcuse obiectul altor imagini ale actualităților filmate de cameramanii de la British Pathé. Din 1924, se păstrează imagini dintr-o călătorie în Franța a regelui Ferdinand însoțit de Regina Maria, cu depuneri de flori la statuia Soldatului necunoscut și o vizită la Le Bourget.
În iulie 1927, familia regală apărea îndoliată la moartea Regelui Ferdinand.
Regina Maria apărea, alături de Principele Nicolae, la marile ceremonii prilejuite de moartea fostului premier I.C. Brătianu, în noiembrie 1927.
Revenirea Regelui Carol al II-lea în România, „restaurația”, în iunie 1930, îl readucea în prim plan și pe micul Mihai, filmat urcîndu-se în mașina regală împreună cu Regina Maria și tatăl său.
Aveau să urmeze ani de educație civică și politică a viitorului rege, mereu prezent alături de Carol al II-lea atît la ceremoniile interne, cît și la întîlnirile cu oamenii politici ai vremii în cursul unor vizite de stat în străinătate.
În 1931, Prințul Mihai era filmat, îmbrăcat în uniformă militară ca și tatăl său, Carol al II-lea, la ceea ce British Pathé denumește „O nuntă regală strălucitoare”. Era vorba despre căsătoria, la Sinaia, a arhiducelui Anton de Habsburg cu Prințesa Ileana a României.
Un alt film de arhivă în care este prezent, în 1932, poartă titlul: „București – „Binecuvîntarea apei”, cu explicația: „Regele Carol, Prințul Mihai, Patriarhul și clerul Bisericii Ortodoxe, participă la ceremonia tradițională de Bobotează.”
În imagini Principele Mihai este îmbrăcat în uniformă militară, asemenea tatălui său. În urma lor poate fi văzut, într-un al doilea rînd de demnitari de stat, Nicolae Iorga. Regele primește crucea de consacrare pe care o aruncă în apa Dîmboviței, de unde este recuperată de patru țărani, îmbrăcați în costume populare, și îi este înapoiată Regelui. „Și așa, apa este binecuvîntată”, spune moderatorul britanic al filmului...
În același an, în actualități era anunțată o altă nuntă în familia regală, de data aceasta dezavuată de regele Carol, cea a fratelui său, Prințul Nicolae cu Ioana Dolette-Săveanu. Actualitățile British Pathé îi arată sosind la Paris, sub titlul „O romanță regală”.
Între timp, viitorul Rege Mihai își făcea în continuare educația în lumea politicii alături de tatăl său Carol al II-lea, participînd alături de el la vizite de stat, unele filmate cu multe detalii. Materiale filmate pentru actualități, dar rămase inedite, de exemplu, prezintă scurte momente din vizita regelui Carol și a Prințului Mihai în Cehoslovacia, în 1936, amîndoi în civil, înconjurați de oficialități cehoslovace și discutînd cu președintele Edvard Benes.
Alăturat acestor cadre apar altele înfățișînd vizita la București a Președintelui Poloniei, Ignacy Mościcki, întîmpinat la Gara Băneasa de Regele Carol însoțit de Voievodul Mihai, în iunie 1937.
Anterior, tatăl și fiul vizitaseră împreună Polonia în iunie 1937 (actualități datate greșit de British Pathé în 1938 și 1939!). Cei doi depuneau o coroană și semnau în Cartea de oaspeți la Mormîntul Soldatului Necunoscut, asistau la o mare paradă militară, împreună cu Mareșalul Smigly-Rydz, și vizitau Palatul reședință regală de la Lazienki.
Poate cele mai remarcabile și atașante imagini cu prințul moștenitor sînt cele filmate în cursul călătoriei pe care a întreprins-o alături de Carol al II-lea în Anglia, în noiembrie 1938. Sosiți la bordul unui distrugător, cei doi erau întîmpinați de Ducele de Kent. „O călătorie de pace și bună voință”, exclama comentatorul britanic al actualităților. Regele poartă uniforma marinei regale române, pe mantie cu o „superbă cruce”, explică vocea din off, a Ordinului Mihai Viteazul. După ce ascultă imnul de stat al României intonat de fanfara marinei regale britanice și dau onorul în fața trupelor aliniate, comentatorul actualităților îl descrie pe Prințul Mihai, care poartă marea beretă și uniforma Regimentului Alpin de Vînători în care servește ca sublocotenent. „Nu are decît 17 ani, dar este la fel de înalt ca și tatăl său”.
Cei doi se deplasează cu trenul la Londra, unde sînt primiți în Gara Victoria de însuși Regele George al VI-lea. „Un moment dramatic, afirmă același comentator, întîlnirea a doi regi”, în gară fiind prezenți, altfel, numeroși oameni politici londonezi între care primul ministru Neville Chamberlain.
Imagini la fel de pasionante sînt cele ale vizitei la baza militară a Forțelor Aeriene Regale (RAF) de la Odiham. Regele Carol și Marele Voievod Mihai, conform titlului său de Principe Moștenitor, sînt conduși de Ministrul Aerului, Sir Kingslay Wood, și îi întîlnesc pe mareșalii de aviație Sir Cyril Newall și Sir Hugh Dowding Viitorul rege inspectează vizibil cu multă pasiune și interes avioanele militare britanice:
La mai puțin de un an, în septembrie 1939, avea să înceapă cel de-al Doilea Război Mondial. Carol al II-lea pleca în exil la 6 septembrie 1940, iar Principele Mihai devenea a doua oară Rege, la 19 ani, un tînăr monarh cu responsabilități covârșitoare pe umerii lui.
