La Viena s-au desfăşurat „Zilele Erich Fried”, un festival literar la care a participat anul acesta şi Herta Müller. Erich Fried (1921-1988) a fost un scriitor austriac, plecat, în 1938, la Londra, în exil, pentru a se salva de prigoana antisemită a naziştilor. Fried a criticat în 1943 stalinismul. În 1968, devenise un susţinător al mişcărilor contestatare anti-autoritare. A publicat numeroase volume de poezii politice, traduceri şi eseuri.
La Viena, Herta Müller a susţinut o conferinţă pe care, nu întâmplător, a deschis-o cu o poezie a lui Erich Fried, pe care acesta a scris-o în 1979, poezie intitulată: „Zur Stalinfrage” (Despre problema Stalin):
Zur Stalinfrage – Despre problema Stalin
Peinlich befragt – Atent chestionaţi
über die Untaten Stalins – despre fărădelegile lui Stalin
sprechen jetzt manche – unii vorbesc acum
von einer Stalinfrage – despre problema Stalin
Keine Frage mehr: - E limpede:
Wer heute noch immer – cine mai vorbeşte astăzi
von Stalinfrage spricht – numai despre problema Stalin
der gibt eine – acela dă
Stalinantwort – un răspuns á la Stalin.
(Erich Fried, 1979)
Pornind de la această poezie, laureata Premiului Nobel pentru literatură s-a oprit pe larg asupra unor detalii biografice, evocând momentele prin care a trecut în timpul unor anchete ale Securităţii. Analizînd formule lingvistice ale anchetatorului, autoarea a încercat să creioneze paralele elocvente, caracteristice pentru limba generică a represiunii. Müller a încercat să descrie ce se întâmplă într-o situaţie de excepţie cu semnificaţia cuvintelor şi cu reflectarea asupra sensului unor cuvinte.
În timpul unor anchete, la care a fost supusă de poliţia secretă, de Securitatea ceauşistă, aproape că nu avea timp să reflecteze asupra cuvintelor pe care era obligată să le rostească.
Limbajul anchetatorului este cel al puterii. Cuvintele folosite de către ofiţerul de Securitate aveau o ţintă precisă, trebuiau să intimideze, să jignească, să distrugă individul, calificându-l drept „o nimica toată”.
În final, Herta Müller s-a referit la situaţia actuală creată de invazia din Ucraina. Din perspectiva propriilor experienţe cu ofiţerii de Securitate din România, autoarea îl descrie pe fostul KGB-ist Putin ca pe un etern reprezentant al unui aparat şi sistem inuman.
Ca atare, vede în Putin un soi de robot răzbunător şi sadic, îmbătat de putere, un individ care practică o „infamă denaturare a întregii realități” şi „calculul strâmb al minciunii”.
În final, Herta Müller a recitat din nou poezia lui Erich Fried, „Despre problema Stalin”, criticând parlamentul austriac, fiindcă nu l-a invitat pe Zelenski să se adreseze deputaţilor.
Aplauzele nu au întârziat.
