După ce un raport al Curții de Conturi a scos la iveală că aproape 40 de medici și-au dat demisia din spitalele raionale unde au fost repartizați după studii, ministrul Sănătății, Emil Ceban, a declarat că și-ar dori „să scoată” această prevedere obligatorie.
„Trebuie să fie benevol. Nu poți cu arcanul să îl trimiți pe tânărul specialist, mai ales dacă are deja apartament și copii la grădiniță”, a spus Ceban, după ședința Guvernului de pe 6 mai.
Din 2024, medicii și farmaciștii care au învățat din contul bugetului de stat sunt obligați să muncească timp de 5 ani (până atunci, erau 3 ani) în posturile în care îi repartizează Ministerul Sănătății, de regulă, acolo unde e nevoie de specialiștii respectivi. În caz contrar, ei trebuie să restituie costurile studiilor de licență și rezidențiat.
Întrebați cum văd ideea ministrului, câțiva directori de spitale au spus și ei că medicii nu ar trebui obligați să muncească acolo unde sunt repartizați. În același timp, ei au sugerat că tinerii vor merge singuri în provincie dacă vor avea salarii mai mari și condiții de muncă mai bune.
„Cred că foarte puțini ar mai veni în raioane, doar cei care sunt legați de locul de baștină. În rest, din experiența pe care am avut-o, ne este foarte greu să îi convingem să rămână”, a spus Europei Libere Elvira Stati, directoarea Spitalul Raional Ungheni, care se află la peste o sută de kilometri de capitală.
Principalul motiv pentru care tinerii nu vor să se mute în provincie, susține ea, este că mulți au reușit, în cei 9 ani de studii, să întemeieze familii și să prindă rădăcini.
Vezi și povestea Valeriei Trancalan care s-a întors în satul de baștină, la Mihăileni, Râșcani, după 9 ani de studii la Chișinău, în calitate de medic de familie.
Doctori puțini, mult de lucru
Anatolie Jitaru, directorul Spitalului Raional Edineț, spune că instituția are nevoie de medici, dar crede că aceștia nu trebuie să fie obligați să muncească undeva anume, ci să li se ofere locuri de trai în raion și salarii mai mari.
În decursul celor 5 ani de muncă obligatorii conform repartizării, cei care lucrează în sate și centre raionale primesc o indemnizație în valoare totală de 250.000 de lei. Dacă își dau demisia înainte de termen, trebuie să întoarcă și acești bani.
La Spitalul Raional Fălești, în ultimii ani, a venit un singur specialist începător, iar directorul, Sergiu Albu, recunoaște că are mai mulți angajați de vârstă pensionară decât tineri. Albu crede că, pe lângă o motivare financiară, tinerilor trebuie să li se creeze condiții de muncă.
„Este foarte mult de lucru, doctori sunt puțini și ajung în burnout”, spune el.
Directorul spitalului din Leova, Ghenadie Buza, spune că nu a auzit despre intenția ministrului Sănătății, dar dacă aceasta s-ar adeveri, cei șapte studenți cu care instituția are încheiate contracte pentru următorii ani s-ar putea să nu mai vină.
Managerul povestește că, pentru a atrage tinerii specialiști, autoritățile locale pregătesc trei apartamente pentru a le oferi acestora. „Ne străduim să le facem și condiții bune de muncă. Avem doi medici veniți de pe băncile facultății și doi rezidenți care, la fel, se vor angaja la noi”, spune Buza.
Din 2022, este aplicat un nou regulament de admitere în rezidențiat. Pentru studiile cu finanțare de la bugetul de stat, admiterea are loc în două moduri: „pe loc” și „pe post”.
Medicii sau farmaciștii admiși „pe loc” semnează un contract cu Ministerul Sănătății, obligându-se să activeze într-o instituție medicală conform repartizării de către minister, ținând cont de necesitățile sistemului de sănătate.
Cei admiși „pe post” vor ocupa posturile vacante din instituțiile medicale publice, deoarece ei semnează la admitere un contract în acest sens atât cu Ministerul Sănătății, cât și cu instituția care oferă postul respectiv.
Cu cât spitalul e mai aproape de capitală, cu atât e mai atractiv
Amplasat la o distanță de 35 de kilometri de capitală, Spitalul Raional Anenii Noi este un punct de atracție pentru tinerii medici, spune directoarea, Diana Bradu.
„Dacă îi obligăm și muncesc 3 ani și după asta pleacă, nu este o ieșire din situație. Depinde, cred, de managerul instituției – ce le oferă, cum se comportă cu ei. Noi avem mulți tineri, care au venit și au rămas”, explică Bradu.
Fostă ministră a Sănătății în anii 2008-2009, Larisa Catrinici, este de părere că, medicii tinerii care au deja o familie ar trebui să decidă singuri unde să se angajeze după terminarea studiilor.
„Medicii trebuie să înțeleagă că statul a investit în studiile lor, iar pacienții din sate sunt altfel decât cei de la oraș. Sunt mai receptivi, mai ascultători, nu au atâtea alternative. În localități, medicul primește mai repede feedback pentru munca sa de la pacienți”, spune fosta ministră, care conduce acum o clinică privată.
Cele mai recente date statistice, din 2024, arată că în R. Moldova sunt circa 12.400 de medici (52 de medici la 10.000 de locuitori) și 23.700 de asistenți medicali (99, la 10.000).
Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, ar mai fi nevoie de circa 1.200 de medici și farmaciști, dintre care 480 în spitalele raionale, 460 – în cele republicane și municipale și 290 – în centrele de sănătate.
În mod special, sistemul duce lipsă de medici de familie. În anul 2024, în R. Moldova activau aproape 1.600 de medici de familie, dintre care peste 800 cu vârsta de peste 55 ani, și mai este nevoie de încă 260 astfel de specialiști.
De asemenea, este un deficit de anesteziologi, radiologi, interniști, pediatri, cardiologi și urgentiști.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
