În discursul ținut la Tirana pe 3 iulie, Clinton a abordat direct tensiunile care au degenerat în urma alegerii primarilor de etnie albaneză în patru orașe cu majoritate sârbă, după ce liderii sârbi au cerut boicotarea voturilor.
„În Kosovo are loc o dispută care mi-aș fi dorit să nu se fi întâmplat niciodată", a declarat Clinton la începutul vizitei sale de două zile.
Pentru că sârbii au boicotat alegerile, candidații albanezi minoritari au câștigat posturile de primari cu un număr minim de voturi, ceea ce a dus la proteste violente din partea multor etnici sârbi, după ce autoritățile kosovare au sfidat avertismentele occidentale și au folosit forța pentru a-i instala pe câștigători în primării.
Clinton a declarat că poporul kosovar „a creat aceste patru orașe în beneficiul sârbilor....Așa că eu cred că locuitorii sârbi au făcut o greșeală să nu voteze”, a spus Clinton.
„Cred că este ușor pentru albanezi, acum majoritari în Kosovo, să încerce să profite de moment pentru a se impune, dar adevăratul lucru pe care trebuie să îl facem este să oprim acest nebunie... Ce mare câștig politic poate fi obținut prin aceste tensiuni? Oamenii din acele primării au nevoie de o guvernare decentă, iar cetățenii trebuie să voteze”, a afirmat fostul președinte american.
Protestele, care au devenit violente și au dus la rănirea forțelor de menținere a păcii KFOR conduse de NATO și a demonstranților, au avut loc după ce Pristina, susținută de Occident, a ignorat rugămințile de a evita escaladarea situației și a încercat în schimb să îi instaleze cu forța pe primarii de etnie albaneză după alegerile boicotate.
Zeci de răniți în confruntările dintr-un oraș cu majoritate sârbă din Kosovo
Diplomații americani și europeni i-au cerut premierului kosovar Albin Kurti să detensioneze situația din nord, să organizeze noi alegeri municipale și să revină la dialogul cu Serbia privind normalizarea relațiilor. De asemenea, diplomații au îndemnat Belgradul să ia măsuri pentru a normaliza relațiile cu Kosovo, pe care refuză să îl recunoască.
Președintele sârb Aleksandar Vučić refuză să se întâlnească față în față pe Kurti, pentru a calma tensiunile, care au crescut, de asemenea, atunci când trei polițiști kosovari au fost reținuți de autoritățile sârbe luna trecută. Guvernul din Kosovo a susținut că au fost arestați ilegal pe teritoriul său. Serbia a negat această afirmație și a declarat că polițiștii au intrat pe teritoriul lor. Ofițerii au fost ulterior eliberați.
Kosovo, care are o populație în mare parte de etnie albaneză, și-a declarat suveranitatea în 2008, pe care au recunoscut-o multe state occidentale, dar nu și Serbia sau de aliații săi Rusia și China.
Războiul de independență a Kosovo din 1998-1999 față de Serbia s-a soldat cu peste zece mii de morți, majoritatea etnici albanezi din Kosovo. Luptele s-au încheiat după o campanie aeriană de 78 de zile a NATO împotriva Serbiei.
Clinton rămâne popular în Kosovo și în Albania pentru eforturile sale de a pune capăt luptelor. În 2019, președintele kosovar Hashim Thaci i-a acordat lui Clinton, aflat în vizită, Ordinul Libertății, în semn de recunoștință pentru rolul pe care l-a avut la încheierea războiului.
În remarcile sale din 3 iulie, Clinton - care nu are niciun rol în actuala administrație a președintelui Joe Biden, care, ca și Clinton, este democrat - a mai spus că Statele Unite sunt „angajate în favoarea libertății, forței și integrității Albaniei”. Premierul albanez Edi Rama l-a lăudat pe Clinton pentru rolul său în încheierea războiului din Kosovo.
El a spus că discursul lui Clinton din martie 1999, când a anunțat intervenția NATO în Kosovo a fost „o piatră de hotar a drumului spre viitor”. De asemenea, i-a mulțumit lui Clinton pentru că a ajutat Albania, acum membră NATO, în momentul în care a ieșit din fostul regim comunist.
Clinton a avut două mandate de președinte, din 1993 până în 2001.