În aceste zile s-au împlinit 60 de ani de la începerea procesului, intentat lui Adolf Eichmann la Ierusalim. Eichmann, considerat unul dintre principalii organizatori ai Holocaustului, s-a ascuns după război în Argentina, unde a fost descoperit de agenţi Mossad. Aceştia l-au transportat în Israel unde a fost condamnat la moarte şi executat.
Despre procesul lui Eichmann, care a început pe 11 aprilie 1961, televiziunea publică din Germania a difuzat, între altele, un amplu documentar, cuprinzînd relatările corespondenţilor prezenţi în sala tribunalului. (Cf. Vor 60 Jahren: Eine Epoche vor Gericht / În urmă cu 60 de ani. O epocă în faţa justiţiei, ARD-alpha.)
După război, Huber a fost reţinut, dar niciodată condamnat la închisoare. Odată cu începerea „războiului rece”, diferitele servicii secrete occidentale au recrutat persoane care puteau fi folosite în activitatea contra estului. Astfel, au scăpat numeroşi criminali de război sau membri unor formaţiuni fasciste (de exemplu legionari români) de urmărirea organelor de justiţie. Huber reprezintă un exemplu elocvent pentru această operaţiune de spălare a unor biografii la care a participat activ serviciul secret american. În documentarul despre Huber, istoricul BND-ului, Bodo Hechelhammer, a explicat deciziile regretabile şi greşite ale serviciilor, plasîndu-le în contextul postbelic al creşterii tensiunilor est-vest:
„Fundalul este, bineînţeles, apariţia războiului rece, cînd au fost căutaţi anticomunişti militanţi şi cînd aceştia, din păcate, au fost căutaţi şi descoperiţi, deseori, în rîndurile foştilor naţional-socialişti”.
Astfel, au fost recrutaţi şi numeroşi nazişti ca lucrători ai BND-ului.
Se ştia că Huber nu fusese un mărunt ofiţer al Gestapo-ului, spune istoricul Stefan Meining, ci un general SS care a aparţinut cercului decizional al aparatului represiv, vinovat de moartea a zeci de mii de evrei şi opozanţi ai regimului.
Huber a fost şi anchetatorul lui Georg Elser (n. 1903), cel care la 9 noiembrie 1939 a săvîrşit atentatul nereuşit asupra lui Hitler. Elser a fost arestat şi executat în 1945.
Presa din 1939, inclusiv cea din România, a preluat relatările aparatului de dezinformare nazist, susţinînd că atentatul lui Elser ar fi fost coordonat de serviciul secret britanic. Din consultarea a două ziare, din Timişoara şi din Arad, rezultă că în relatările apărute despre atentat au fost preluate pînă şi clişeele limbajului propagandei naziste, susţinîndu-se că Hitler a scăpat cu ajutorul „providenţei”.
