Linkuri accesibilitate

Încurajarea unui sistem în care funcționarii se cred mai presus de lege ar putea juca feste guvernanților


Freedom House a publicat miercuri un raport care analizează în premieră fenomenul justiției selective în Republica Moldova.

De ce este păguboasă această practică? Pentru că se conduce de interesul îngust al judecătorului și nu de buchea legii, susțin autorii studiului. De aici și consecințele nefaste: funcționari și magistrați care se cred mai presus de lege, un nivel de încredere scăzut în actul justiției și lipsa unui stat de drept. Concluziile raportului, realizat inclusiv cu sprijinului Departamentului de Stat al SUA, sunt sintetizate în relatarea Dianei Răileanu:

Freedom House despre justiția selectivă din Republica Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:28 0:00
Link direct


Termenul de justiție selectivă este utilizat de apărătorii drepturilor omului atunci când ei au suficiente motive, rezonabile cum spun avocații, să bănuiască magistrații sau procurorii de abordare diferențiată, bazată pe un interes îngust și nu pe întreaga gamă de soluții oferită de normele legale. Această explicație am găsit-o în studiul „Provocările justiției selective în Republica Moldova”, semnat de jurnalista Mariana Rață și fosta vice directoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Țărnă. Ele au analizat aproape o sută de ședințe de judecată în 14 dosare de rezonanță. Cu cât mai notoriu este figurantul dosarului, cu atât e mai mare e probabilitatea ca acesta să fie judecat selectiv, adică părtinitor. Iar dacă figurantul are legături cu guvernarea, dimpotrivă, mai curând că va beneficia de un tratament favorabil din partea judecătorului sau procurorului, constată Cristina Țărnă:

„Remarcăm o abordare blândă față de exponenții puterii. Surprindem abordări diferite pe cazuri foarte asemănătoare. Da, există procesul de individualizare a pedepsei, există tot felul de situații și două cazuri asemănătoare nu ar trebui să ne așteptăm să fie neapărat tratate în mod similar și, totuși, în cadrul examinării eșantionului nostru monitorizat ne-am dat seama că există cazuri care reprezintă similitudini prea mari”.

Între altele, raportul prezintă o analiză amănunțită a acțiunilor aplicate în dosarele lui Ilan Șor, Vlad Filat, Veaceslav Platon și Chiril Lucinschi, care demască o atitudine privilegiată acordată de procurori și magistrați fostului primar de Orhei.

Cristina Țărnă amintește că la trei ani de la transmiterea dosarului lui Ilan Șor în judecată, în privința acestuia nu există o decizie definitivă. De asemenea, dosarul său a stat jumătate de an blocat în instanța de fond cu motivația că sentința este tradusă în limba rusă la solicitarea inculpatului.

La trei ani de la transmiterea dosarului lui Ilan Șor în judecată, în privința acestuia nu există o decizie definitivă...

De altfel, anterior el a depus două denunțuri în limba română, unul împotriva lui Vlad Filat și altul împotriva omului de afaceri Veaceslav Platon.

La fel s-a întâmplat și când a venit vorba de suspendarea din funcție. La solicitarea procurorilor, ex-primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a fost suspendat din funcție după ce a fost reținut în dosarul cunoscut cu denumirea „afacerea parcărilor”. Pe de altă parte, o solicitare similară în cauza primarului de Orhei a fost respinsă de magistrați.

Despre ce vorbesc toate aceste deosebiri vizibile? Despre faptul că sistemul judecătoresc și cel al procuraturii au abordări diferențiate în cazurile de rezonanță și cele sensibile sub aspect politic, conchide jurnalista Mariana Rață:

„Justiția selectivă așa cum am văzut-o noi este un produs a unei colaborări nefirești dintre politic și justiție, iar acest lucru se vede atât în rândul proceselor de judecată și la faza de urmărire penală, cât și în modul în care se comunică despre aceste cazuri în presă. Pe unele cazuri și procurorii și instanțele de judecată au încercat să-i menajeze pe subiecți, să-i țină departe de ochii presei. În alte cazuri, dimpotrivă, au fost foarte generoși, ne-au oferit și probe din dosar, am știut când și cum va fi adus un inculpat: în cătușe sau fără la ședințele de judecată”.

De-a lungul anilor, în sistemul de justiție au fost investite peste 25 de milioane de dolari din partea SUA, a precizat Kathleen Szpila din cadrul Departamentul de stat al Statelor Unite. În pofida sprijinului acordat, în ultimii ani fenomenul justiției selective pare să fie o provocare pentru sistemul judiciar din Republica Moldova, a menționat Kathleen Szpila, amintind de cel mai recent raport al Freedom House, potrivit căruia justiția moldovenească bate pasul pe loc:

„Să fim sinceri: justiția selectivă înseamnă, de fapt, injustiție. Chiar dacă la prima vedere pare că acest fenomen afectează doar câteva cazuri, în realitate are impact asupra legitimității și imaginii întregului sistem. Nivelul scăzut de încredere pe care îl au oameni fără îndoială se datorează cinismului cu care sunt abordate cazurile de justiție selectivă”.

Una din concluziile studiului despre justiția selectivă din Republica Moldova sugerează că încurajarea unui sistem în care funcționarii se cred mai presus de lege ar putea juca feste guvernanților. Și asta pentru că într-un asemenea sistem deciziile sunt luate în funcție de interesele înguste ale unui grup de persoane și nu de buchea legii. Iar istoria recentă arată că abuzurile au efect de bumerang, mai devreme sau mai târziu.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG