Judecătorii moldoveni trăiesc cu frica de puterea politică și de superiorii săi, foarte puțini dintre ei cred că independența justiției se va îmbunătăți, iar acest crez este transmis din generație în generație. Așa am putea rezuma concluziile unui studiu despre starea justiției moldovene, realizat de Comisia Internațională a Juriștilor, o organizație neguvernamentală compusă din juriști eminenți din lumea întreagă.
Comisia Internaţională a Juriştilor, organizaţie internaţională de promovare a supremaţiei legii şi a statului de drept cu sediul în Geneva (Elveţia), monitorizează periodic starea de lucruri din justiţia moldoveană pentru a vedea ce-i lipseşte ca să se bucure de o adevărată independenţă. În 2004, raportul organizaţiei critica destul de sever guvernarea comunistă de atunci, după ce constatase că justiţia este supusă influențelor politice. Dar în 2012, organizaţia emisese un raport destul de încurajator, ca să revină acum la criticile anterioare, ba chiar cu o constatare şi mai gravă: în R. Moldova magistraţii muncesc într-o stare permanentă de frică.
„În timpul misiunii noastre, se spune în raport, am auzit mărturii şi relatări despre judecători care deseori trăiesc în stare de frică: frică de a-şi exprima opinia despre situaţia din sistemul judecătoresc şi frica de a fi urmăriţi penal doar pentru pronunţarea unei hotărâri contrare dezideratelor procuraturii sau oamenilor de la putere”.
Autoarele raportului – o fostă judecătoare din Franţa (Martine Comte) şi o actuală magistrată sârbă, de fapt preşedinta Asociaţiei Judecătorilor din Serbia (Dragana Boljievic) – sunt de părere, pornind de la discuţii cu peste 60 de actori implicaţi în actul de justiţie, că independenţa judecătorilor s-a redus comparativ cu 2012, iar unii magistraţi au afirmat chiar că se bucură de mai puţină independenţă decât în perioada sovietică.
Raportul continuă prin constatarea existenţei unui sentiment puternic de subordonare ierarhică în breasla judecătorească, acel sentiment că orice ar spune judecătorul superior trebuie executat. „Consiliul Superior al Magistraturii, observă apoi autoarele, în loc să apere independenţa sistemului, a devenit un instrument de presiune şi o ameninţare la adresa independenţei magistraţilor.”
CSM a devenit un instrument de presiune şi o ameninţare la adresa independenţei magistraţilor...
Ceea ce autorii raportului au încercat să avanseze în calitate de soluţii pentru un sistem descris ca fiind extrem de „obedient”, cu magistraţi reduşi la simplul rol de „notari” în activitatea procuraturii, e eliminarea cât mai rapidă din legislaţie a tuturor prevederilor ce pun presiune pe judecători şi le limitează independenţa. Iată doar câteva exemple: răspunderea penală a judecătorilor, care ar trebui să fie imediat abolită la părerea experţilor, urmată de nevoia renunţării la perioada de probă de cinci ani la prima numire în funcţie a magistratului.
De altfel, şi în timpul vizitei din noiembrie a celor două experte, şi la prezentarea de astăzi a concluziilor analizei într-o conferinţă la Chişinău, nu a fost prezent nici un reprezentant al CSM - un posibil semn că organul de autoadministrare judecătorească fie îşi declină, fie îşi ascunde preocuparea pentru asigurarea independenţei garniturii de judecători pe care o administrează.
A fost prezent în schimb secretarul de stat din Ministerului Justiţiei, Nicolae Eşanu, care însă s-a declarat sceptic în legătură cu şansele renunţării la cele două prevederi legale, pentru că politicienii moldoveni – a spus el – le percep ca fiind măsuri anticorupţie, nu de reducere a independenței magistraţilor, aşa cum cred experţii.
