Aleksandre Roinașvili, fotograf georgian, a lăsat în urmă o copilărie dificilă și o căsnicie distrusă pentru a surprinde unele dintre cele mai valoroase imagini ale Caucazului sub dominația rusă.

La periferia prăfuită a orașului Tbilisi, în 1880, Aleksandre Roinașvili și-a oprit trăsura și s-a întors spre tânăra sa soție. „De astăzi nu mai ești soția mea, iar eu nu mai sunt soțul tău”, i-a spus el.

După ce femeia șocată a coborât, Roinașvili și-a continuat drumul spre est, spre Azerbaidjanul de astăzi, cu trăsura sa plină cu echipament fotografic.

După ce mariajul său nefericit a luat sfârșit, Roinashvili nu a mai încercat niciodată să își întemeieze o familie, în schimb și-a dedicat energia fotografierii culturilor și peisajelor din Caucaz și din Georgia, țara sa natală.

Roinașvili s-a născut la Dușeti, în Georgia centrală, în 1846. După ce și-a pierdut tatăl la o vârstă fragedă, băiatul s-a mutat la Tbilisi fără perspective clare.

Roinașvili a reușit să își găsească rostul în Tbilisi și a învățat noua meserie de fotograf ca asistent al unui fotograf rus de studio.

Curând, Roinașvili și-a înființat propria afacere, devenind primul fotograf profesionist de origine georgiană.

Studioul de portrete al lui Roinașvili a fost un succes, dar în curând el și-a dorit să folosească noua tehnologie a fotografiei pentru a documenta cultura patriei sale ocupate.

După o sută cincizeci de ani de la cea mai productivă perioadă a carierei sale, Biblioteca parlamentară națională din Georgia a permis RFE/RL să acceseze câteva dintre cele mai frumoase fotografii ale lui Roinașvili din arhiva sa.

Fotografiile de înaltă rezoluție oferă o perspectivă fascinantă, adesea surprinzătoare, asupra Caucazului sub dominația rusă.

Istoricul georgian Giorgi Javahișvili a declarat pentru RFE/RL că Roinașvili a avut un destin excepțional, inclusiv prin ce a realizat într-o societate extrem de conștientă de clasa socială.

„Roinașvili, om cu origini țărănești, s-a ridicat și a avut succes prin propriile eforturi”, a declarat Javahișvili.

Istoricul spune că există relativ puține informații despre viața lui Roinașvili după despărțirea sa de soția sa în 1880, pe marginea drumului, dar se știe că a fotografiat și a rătăcit prin Daghestan timp de mai mulți ani.

Un articol în presa georgiană din secolul al XIX-lea afirmă că Daghestanul era un loc care îl fascina personal pe Roinașvili, care „căuta în Munții Caucaz artefacte și povești pierdute și uitate”.

Expediția fotografului din Daghestan a fost, de asemenea, probabil profitabilă din punct de vedere financiar.

Societatea rusă a fost fascinată de Daghestan în urma cuceririi teritoriului de către Kremlin în 1864, după decenii de conflicte dure cu triburile de munte.

„În general, Caucazul era pentru Rusia în secolul al XIX-lea un loc al exotismului, frumuseții și terorii în același timp,” a spus Javahișvili pentru RFE/RL.

Fotograful georgian a călătorit de asemenea prin ceea ce sunt astăzi Armenia și Azerbaidjan.

În timpul călătoriilor sale, Roinașvili a început să colecționeze diverse artefacte și a avut ideea de a crea un muzeu național al culturii georgiene.

„Nu există aproape nicio națiune în cadrul Imperiului Rus care să nu aibă propria casă sau propriul muzeu”, a scris Roinașvili. „Iar noi [georgienii], care avem avantajul gloriei trecute, al artei și al alfabetizării, nici măcar nu ne gândim la înființarea unei astfel de case naționale, astfel încât generația viitoare să poată vedea gloria trecutului său”.

„Am cumpărat aproximativ 500 de lucruri de la dușmanii noștri și le-am adus în orașul nostru mamă cu intenția de a le oferi națiunii noastre, de a înființa un muzeu național georgian”, scria Roinașvili spre sfârșitul vieții sale.

„Au trecut șase ani de când am adus aceste obiecte și, din păcate pentru noi, nu am reușit să găsesc nici o instituție în țară care să poată depozita, chiar și temporar, aceste obiecte minunate și rare.”

În mai 1898, Aleksandre Roinașvili a murit timpuriu, la vârsta de 52 de ani. Prin testamentul său, toate bunurile sale, inclusiv comorile culturale pe care le dobândise de-a lungul călătoriilor sale, au fost transmise Societății pentru alfabetizarea georgiană din Georgia.

Un contemporan scria despre fotograf: „Ne-a arătat nouă, georgienilor, un exemplu de ce este capabil un om care nu se teme de împrejurări... Aleksandre Roinașvili și-a făcut numele demn de amintire veșnică în țara sa”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te