Linkuri accesibilitate

„Fuga morţii”


Paul Celan

 50 de ani de la moartea poetului Paul Celan (23.XI. 1920, Cernăuți, Czernowitz, Чернівці, Черновцы, Czerniowce – 20. IV. 1970, Paris)

Paul Celan- Fuga morții
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:34 0:00



„Negru lapte al zorilor seara îl bem

la amiază îl bem dimineaţa îl bem noaptea

îl bem şi bem

săpăm o groapă-n văzduh acolo patul nu-i strîmt.

În casă stă un bărbat cu şerpii se joacă el scrie

cînd seara se lasă el scrie-n Germania părul tău auriu Margareta

el scrie şi iese în faţa casei şi stele scînteie el fluieră şi-şi cheamă dulăii

îşi fluieră jidovii să sape o groapă-n pământ

ne ordonă cîntaţi acum pentru dans.”

Moldova, Paul Celan, „Tangoul morţii”, Contemporanul, 1947
Moldova, Paul Celan, „Tangoul morţii”, Contemporanul, 1947


„Fuga morţii” aşa se numeşte cea mai cunoscută poezie a lui Paul Celan, iar traducerea în limba română aparţine Mariei Banuş. Poezia a apărut prima dată în limba română, în revista „Contemporanul” (din 2 mai 1947) sub titlul „Tangoul morţii”, în traducerea lui Petre Solomon.

Este un text emblematic, reuşind să ilustreze pilduitor barbaria fascismului. Este şi o demonstraţie poetică edificatoare şi o dovadă că se mai pot scrie poezii şi după Auschwitz.

Filozoful Adorno, un ilustru reprezentant al Şcolii de la Frankfurt, a publicat în 1951 un eseu (scris în 1949), intitulat „Critica culturii şi societate” („Kulturkritik und Gesellschaft”) în care se poate citi celebra remarcă: „A scrie o poezie după Auschwitz este ceva barbar”.

Thomas Sparr a publicat acum o carte în care urmăreşte traseul „biografic” al poeziei „Fuga morţii”, cît şi traducerea şi receptarea ei în diferitele ţări.

Moldova, Paul Celan, „Fuga morţii” (coperta volumului, 2020), Book cover
Moldova, Paul Celan, „Fuga morţii” (coperta volumului, 2020), Book cover


Sparr şi-a propus, pe de altă parte, să-l prezinte pe autorul poeziei în acele ipostaze care adîncesc înţelegerea acestui text, despre care nu se ştie exact cînd a fost conceput. Există indicii că Celan ar fi preluat anumite metafore de la alţi scriitori, de exemplu din poezia „El” („Er”) a lui Immanuel Weissglas (pseudonim Ion Iordan). Poezia a fost publicată abia în 1970, în revista „Neue Literatur” din Bucureşti. Acolo se indică şi anul 1944 cînd a fost scrisă. Este posibil ca autorul s-o fi citit sau răspîndit în cercurile unor scriitori din Bucureşti pe care i-a frecventat şi Celan după ce s-a stabilit în capitala României, în 1945.

Acuzaţiile de plagiat lansate cu mult mai tîrziu (după ce părăsise România şi s-a stabilit în Franţa) de către văduva poetului Yvan Goll s-au dovedit a fi pure invenţii, ceea ce aminteşte şi Thomas Sparr în volumul său. Din carte, bineînţeles, nu lipsesc nici trimiterile la tragedia trăită de Celan care şi-a pierdut ambii părinţi, deportaţi de către autorităţile antonesciene. Discutabilă este însă afirmaţia speculativă a lui Sparr atunci cînd spune - fără indicarea unei surse - că Celan s-ar fi înrolat voluntar în detaşamentele de muncă obligatorie, pentru a scăpa astfel de deportarea în Transnistria.

Autorul are în schimb dreptate cînd susţine că receptarea poeziei „Fuga morţii” în spaţiul de limbă germană este un capitol al istoriei anti-semitismului din Germania postbelică.

Moldova, Neue Literatur Review, 1970
Moldova, Neue Literatur Review, 1970


O semnificaţie aparte va primi această poezie, cît şi întreaga operă poetică a lui Celan în Germania răsăriteană. Acolo s-a înfiinţat în 1986 publicaţia clandestină „radix-blätter” care şi-a propus să popularizeze poezia lui Celan şi s-o interpreteze şi din perspectiva cotidianului est-german.

Remarcabilă este reconstituirea migăloasă a istoriei receptării poeziei - mai ales în Statele Unite, în Uniunea Sovietică, în Israel sau în Ungaria.

Cartea lui Sparr este un omagiu adus poetului Paul Celan care s-a născut în 1920 la Cernăuţi şi care s-a sinucis la data de 20 aprilie 1970 la Paris.

Thomas Sparr: „Todesfuge. Biographie eines Gedichts“, Deutsche Verlags-Anstalt: München, 2020, 334 pp.

Addenda

Fuga morţii

de Paul Celan

Negru lapte al zorilor seara îl bem

la amiază îl bem dimineaţa îl bem noaptea

îl bem şi bem

săpăm o groapă-n văzduh acolo patul nu-i strâmt.

În casă stă un bărbat cu şerpii se joacă el scrie

când seara se lasă el scrie-n Germania părul tău auriu Margareta

el scrie şi iese în faţa casei şi stele scânteie el fluieră şi-şi cheamă dulăii

îşi fluieră jidovii să sape o groapă-n pământ

ne ordonă cântaţi acum pentru dans.

Negru lapte al zorilor noaptea te bem

te bem dimineaţa-n amiază şi seara te bem

te bem şi te bem.

În casă stă un bărbat cu şerpii se joacă el scrie

scrie când seara se lasă-n Germania părul tău auriu Margareta.

Părul tău de cenuşi Sulamita săpăm o groapă-n văzduh acolo patul nu-i strâmt.

El strigă săpaţi mai adânc în pământ voi unii voi alţii cântaţi mişcaţi din arcuş

îşi scoate pistolul din brâu îl flutură – albaştri-i sunt ochii

înfingeţi mai bine lopate voi unii voi alţii cântaţi pentru dans mai departe.

Negru lapte al zorilor noaptea te bem

la amiază te bem dimineaţa şi seara

te bem şi te bem

în casă stă un bărbat cu părul tău auriu Margareta

părul tău de cenuşi Sulamita cu şerpii se joacă.

El strigă mai dulce moartea cântaţi moartea-i un maistru din ţara germană

el strigă mai sumbru atingeţi viorile atunci veţi sui ca fumu-n văzduh

atunci veţi avea o groapă în nori acolo patul nu-i strâmt.

Negru lapte al zorilor noaptea te bem

te bem la amiază moartea-i un maistru din ţara germană

seara te bem dimineaţa te bem şi te bem

moartea-i un maistru din ţara germană ochiul lui e albastru

cu glonţul de plumb te loveşte te loveşte precis

în casă stă un bărbat părul tău auriu Margareta

dulăii asupra-ne asmute, ne dăruie-o groapă-n văzduh

cu şerpii se joacă visează e moartea-un maistru din ţara germană

părul tău auriu Margareta

părul tău de cenuşi Sulamita.

Traducere de Maria Banuş

XS
SM
MD
LG