Linkuri accesibilitate

Furtună în justiția din Moldova


În bătălia ce părea să capete proporții epice dintre procurorul general și noua guvernare se întrevede deznodământul. Ieri, 5 octombrie, seara, procurorul general, suspendat din funcție, a fost reținut de mascații de la SIS pentru 72 de ore, după ce pe numele acestuia a fost pornită o anchetă penală cu patru capete de acuzare în baza unei sesizări depuse de deputatul PAS, Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică.

Istoria acestei confruntări între instituții – o situație de neimaginat într-un stat de drept, dar Republica Moldova nu este un stat de drept, o recunosc chiar guvernanții –, a cunoscut mai multe episoade „la vedere” și tensiuni surde, departe de ochii opiniei publice. Să reamintim câteva.

La început au fost primele convocări ale lui Stoianoglo de către Maia Sandu, la scurtă vreme după preluarea mandatului prezidențial. Noul șef al statului i-a cerut informații și ulterior și explicații privind situația unor dosare de mare rezonanță publică: frauda bancară (cu Plahotniuc, Shor și alți protagoniști), Bahamas (finanțarea ilegală a PSRM), Platon – laundromatul rusesc etc.

Și trebuie spus că actuala guvernare a avut multă răbdare: l-a menajat pe dl Stoianoglo, și-a ales cu grijă cuvintele, i-a acordat procurorului general, pe care-l simțea ostil, toată libertatea pentru a-și manifesta competența și voința de a-și îndeplini misiunea.

Degeaba. Stoianoglo a luat întrebările și apelurile la acțiune care i se adresau drept presiuni și imixtiuni inadmisibile ale politicului în actul de justiție. A căutat mereu să contraatace, făcând apel la „independența procesuală” a Procuraturii. Adică ceva de genul: „Nu vă băgați în ograda mea!” (bine că se băgau alții, infractorii cu gulerașe albe, pe care procurorul general, susține guvernarea, i-a protejat, le-a servit interesele – dovadă impertinența lui Platon, pe care Stoianoglo l-a scos din pușcărie, i-a anulat toate capetele de acuzare și l-a lăsat să scape la Londra, sub pretextul că omul e curat, nu-i poate face nimic!).

Apoi, după ce majoritatea parlamentară a votat amendamentele la Legea Procuraturii, care permiteau evaluarea și demiterea procurorului general pentru incompetență și inactivitate, Stoianoglo a atacat noile prevederi la Curtea Constituțională, dar nu a obținut câștig de cauză.

Dl Stoianoglo a tot organizat briefinguri de presă în care a criticat guvernarea, a trimis epistole către președinție, făcându-se a nu înțelege ce i se reproșează. S-a adresat din nou la Curtea Constituțională cu solicitarea ca el, procurorul general, să nu mai fie obligat să participe la ședințele Consiliului Suprem de Securitate prezidat de șefa statului (gest cu atât mai ciudat, cu cât un asemenea demers ar fi fost justificat într-o situație exact opusă, când procurorul general ar fi fost exclus abuziv de la ședințele CSS). Pe scurt, procurorul general nu a făcut decât să întărească impresia că vrea cu orice chip să scape de responsabilitate.

Culmea a fost când Alexandru Stoianoglo, acum câteva zile, a atacat presa, societatea civilă și chiar pe unii diplomați europeni acreditați la Chișinău, pe care i-a acuzat de participare într-o campanie de discreditare a sa, „pusă la cale cu implicarea directă a unor grupări criminale” (sic!). Să-i denigrezi, disperat cum ești să-ți salvezi funcția, pe diplomați, pe aliații occidentali ai Republicii Moldova este un act ce poate fi calificat drept atentat la siguranța națională. Să ataci ONG-uri cu bun renume care și-au consacrat zeci de ani de activitate pentru reforma justiției și europenizarea acestui stat, înseamnă să te împotrivești orientării pro-occidentale a Republicii Moldova – am auzit asemenea opinii și nu putem să le contestăm temeiul.

Dosarul în care este acuzat acum Stoianoglo vizează, între altele, activitatea sa de parlamentar PD, când ar fi contribuit la introducerea unui amendament care a permis spălarea unor mari sume de bani prin băncile din Moldova. Vom vedea la ce concluzii va ajunge ancheta.

Reținerea lui Stoianoglo a coincis cu alte acțiuni pe linia bătăliei anticorupție: cu reținerea unui grup de polițiști acuzați de fabricarea unui dosar de viol împotriva unui fost angajat al Poliției de Frontieră, Gheorghe Petic, care a denunțat, în plin dezmăț al regimului Plahotniuc, afaceri de contrabandă cu implicarea unor oficiali de la Ministerul de Interne. Un fals viol, aranjat pentru a-i închide gura și a-l băga în închisoare pe ofițerul nesupus.

Furtună în justiție. Marea miză a ofensivei pe care o urmărim este transformarea Republicii Moldova într-un stat de drept. Actuala guvernare și-a legat soarta de acest deziderat, care coincide cu aspirațiile populare, și nu credem că va ceda.

Însă nu toți gândesc la fel. Am văzut pe rețelele de socializare și reacții de compasiune față de Stoianoglo (ca să nu mai vorbim de virulența unor mesaje emise de „amicii” săi fugari de la Londra). Foști parteneri ai PAS din blocul ACUM au acuzat abuzuri la reținerea procurorului general suspendat din funcție, juriști, dar și oameni din presă au avertizat asupra unor acțiuni punitive disproporționate față de gravitatea faptelor incriminate, asupra încălcării unor proceduri și „ritualuri”, au invocat riscul unor probe neconcludente împotriva lui Stoianoglo, care să compromită nu doar acest dosar, ci în general lupta anticorupție.

Evident că respectarea legii este obligatorie, puterea înțelege perfect acest lucru, dar are și o replică: „timpul e scurt, oamenii așteaptă rezultate, nu ne mai putem pierde în colocvii nesfârșite pe marginea unor subtilități juridice în materie de reținere a unui procuror general acuzat de grave fapte de corupție!”

În actualul context, că ne place sau nu, probabil că rațiuni de oportunitate politică vor decide totul, mai exact: nevoile imediate de administrare a țării într-un context complicat: acutizarea crizei pandemice și apropierea iernii.

În Republica Moldova, lupta anticorupție are un pronunțat caracter geopolitic...

În Republica Moldova, lupta anticorupție are un pronunțat caracter geopolitic, cum nu atât comercial, cât geopolitic va fi și contractul de livrare a gazelor, pe care urmează să-l semneze Chișinăul cu Gazprom, și încă pe fundalul scumpirii prețuirilor mondiale la energie (unii leagă plecarea urgentă a lui Dodon la Moscova, chiar în ziua arestării lui Stoianoglo, cu antamarea unor presiuni rusești împotriva „regimului Maia Sandu”).

Dar ce-și spun oare moldovenii când aud că oligarhul Plahotniuc, așa cum rezultă din dezvăluirile Pandora Papers, a scos din țară ilegal sute de milioane de dolari și i-a ascuns în paradisuri fiscale cu deplina complicitate a instituțiilor corupte din Moldova? În mod sigur vor cere dreptate și vor taxa dur actuala guvernare dacă aceasta nu se va ține de cuvânt.

„A revenit statul capturat!”, declara Stoianoglo ziariștilor la ieșirea din sediul Procuraturii Generale, flancat de mascații SIS. Sperăm să fie exact invers. Adică începutul sfârșitului mafiei care sugrumă Republica Moldova. Chiar dacă aici trăim la o încrucișare de lumi, în care nu se poate spune niciodată că bătălia e definitiv câștigată.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG