Linkuri accesibilitate

Gânduri la aniversare: „avem o regiune minunată”, dar „nu văd niciun viitor aici”


La Parada militară de la Tiraspol, 2 septembrie 2019

La microfon - Radu Benea. Bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:

Tiraspolul acceptă propunerea Moscovei de a relua, după două decenii, casarea munițiilor din depozitele de la Cobasna. Negocierile în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană ar putea fi reluate după mai bine de un an. Și... Statele Unite ale Americii cred cu tărie în suveranitatea și independența Republicii Moldova, a declarat, la Chișinău, consilierul președintelui american pentru securitate națională John Bolton.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Gânduri la aniversare: „avem o regiune minunată”, dar „nu văd niciun viitor aici”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:29:59 0:00
Link direct

***

Negocierile pentru reglementarea transnistreană în formatul 5+2 vor fi reluate pe 8-10 octombrie, a anunțat președintele Igor Dodon, exprimându-și speranța că până atunci va avea loc și o nouă întâlnire cu liderul separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski. Șeful statului a făcut declarația vineri, după o întâlnire cu ambasadorul Slovaciei la Chişinău, Dušan Dacho, țara sa deținând președinția prin rotație a OSCE. Igor Dodon nu a precizat însă când și unde ar putea avea loc întâlnirea. Pe de altă parte, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat, tot vineri, într-o conferință de presă, că ar fi de acord să discute și cu Igor Dodon, și cu premierul Maia Sandu, numai dacă aceste întâlniri vor contribui la rezolvarea problemelor de interes pentru Tiraspol. Ultima rundă de negocieri în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană a avut loc în mai 2018.

Consilierul prezidențial american John Bolton răspunde întrebărilor Europei Libere
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:59 0:00

Consilierul pentru probleme de securitate națională al președintelui american Donald Trump, John Bolton, a vizitat a Chișinăul, joi, în cadrul unui turneu diplomatic în regiune, început în Ucraina şi încheiat în Belarus. John Bolton a avut întrevederi cu premierul Maia Sandu, cu ministrul de externe Nicu Popescu și cu președintele Igor Dodon. Consilierul lui Trump a salutat reformele anti-corupție ale guvernului, menționând că acestea sunt „extrem de importante pentru potențiali investitorii americani și parteneri de afaceri”. John Bolton a exprimat sprijinul ferm al Statelor Unite pentru independența și suveranitatea Republicii Moldova și interesul Washingtonului de a continua cooperarea bilaterală în domeniul economic și al securității. Mai multe, în cadrul programului.

Ministrul de externe Nicu Popescu a declarat că R. Moldova dorește un dialog „calm și normal” cu Federația Rusă, așa cum au și unele țări democratice, occidentale. Vorbind într-un interviu la Europa Liberă, înaintea vizitei pe care o va face la Moscova în luna septembrie, Popescu a spus că relația cu Federația Rusă rămâne „complicată” din cauza unor probleme create de Moscova, de la impunerea de embargouri comerciale până la prelungirea conflictului transnistrean, cu menținerea trupelor militare rusești în stânga Nistrului. Popescu a adăugat că o relație „normalizată” cu Federația Rusă este în primul rând în interesul economic al R. Moldova, care are nevoie de cât mai multe piețe de desfacere pentru produsele sale.

Parlamentul Ucrainei a aprobat numirea în funcția de premier a avocatului Oleksi Honcearuk, propus de președintele Volodimir Zelenski. În vârstă de 35 de ani, Honcearuk a devenit în mai adjunctul șefului de cabinet al lui Zelenski, după ce condusese o organizație neguvernamentală specializată în reforme economice și fusese consilier la ministerul ecologiei. Zelenski l-a mai numit pe fostul ambasador ucrainean la NATO, Vadim Pristaiko, ministru de externe, iar pe activistul și avocatul Andri Zahorodniuk – ministru al apărării.

Majoritatea locuitorilor din regiunile Donețk și Luhansk, inclusiv a celor din teritoriile controlate de separatiștii pro-ruși, își văd viitorul în Ucraina, apară rezultatele unui sondaj de opinie, realizat la comanda Centrului de cercetări internaționale și est-europene de la Berlin - ZOiS. Cercetarea a fost realizată în lunile februarie și martie 2019, pe un eşantion a câte 1200 de respondenți de fiecare parte a liniei de demarcație – persoanele din teritoriile controlate de separatiști au fost chestionate la telefon. 54% din participanții la sondaj în teritoriile controlate de separatişti consideră că acestea trebuie să fie parte a Ucrainei. 31% au optat pentru un statut de autonomie în cadrul Ucrainei al celor două republici autoproclamate, iar 23,5% au spus că acestea trebuie reintegrare în regiunile Donețk și Luhansk ale Ucrainei, din care au făcut parte înaintea conflictului, fără nici un fel de autonomie. Astfel, potrivit studiului ZOiS, numărul celor care optau pentru autonomie s-a redus semnificativ în ultimii patru ani, de la ultima cercetare. Totuși, deși mult mai mic, a crescut și numărul celor care pledează pentru alipirea teritoriilor secesioniste la Rusia – de la 11,4% în anul 2016, la 16,3% în 2019. Războiul din estul Ucrainei continuă de aproape cinci ani și a făcut peste 10 mii de victime, majoritatea civili.

Aceasta a fost sinteza principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a susținut o conferință de presă, vineri, în preajma unei noi aniversări a independenței nerecunoscute a regiunii transnistrene, marcată pe 2 septembrie. O bună parte a discuției cu presa, la care a asistat și primul lider al autoproclamatei republici, Igor Smirnov, a fost dedicată problemelor curente, dar și vizitei întreprinsă în premieră în regiune de un ministru rus al apărării. Serghei Șoigu s-a aflat la Chișinău pe 23 august, într-o vizită neoficială, la invitația președintelui Igor Dodon, iar pe 24 s-a întâlnit la Tighina cu pacificatorii ruși și a purtat discuții și cu Vadim Krasnoselski. Mai multe, în relatarea Linei Grâu.

Actualul și fostul lider al administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski și Igor Smirnov, la parada militară, 2 septembrie 2019
Actualul și fostul lider al administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski și Igor Smirnov, la parada militară, 2 septembrie 2019

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a confirmat că a discutat la întâlnirea cu ministrul rus al Apărării despre „revizia și casarea” munițiilor rusești depozitate la Cobasna și a spus că decizia finală în această privință va fi adoptată de Moscova și Tiraspol, iar „politicienii de la Chişinău speculează inutil subiectul”.

„Serghei Șoigu a venit cu propunerea de a face o revizie și a casa munițiile vechi, a spus Krasnoselski la conferința de presă. Logica elementară ne spune că acest lucru trebuie făcut. Aici e importantă respectarea securității ecologice și tehnogene”, a declarat Vadim Krasnoselski. Acesta a spus că munițiile depozitate la Colbasna au fost evacuate din țările Europei de Est în perioada sovietică și au termenul de valabilitate demult expirat.

„Deocamdată este doar o dorință și pentru a ajunge la realizarea ei trebuie parcurs un drum lung, trebuie semnate unele acorduri interguvernamentale”, a spus Krasnoselski.

„Vreau să subliniez foarte dur și accesibil, a mai spus el, - reducerea și utilizarea munițiilor este afacerea internă a Transnistriei și Federaţiei Ruse. Dacă unii politicieni din Moldova vor să speculeze acest subiect, o fac inutil. Nu văd niciun fel de participare din partea lor aici. Repet – este afacerea internă a Transnistriei și Federaţiei Ruse. Cum vom decide noi, așa va fi”, a insistat Vadim Krasnoselski.

Vineri, 23 august, după întrevederea cu ministrul rus al apărării Serghei Șoigu, Igor Dodon a spus că Rusia „propune să fie început procesul de utilizare a munițiilor de la Cobasna” și că subiectul „va fi adus la cunoștința și celorlalți membri ai formatului 5+2 pentru reglementarea transnistreană”.

La depozitul de la Cobasna, aflat în gestiunea Grupului operativ de trupe ruse din stânga Nistrului, sunt stocate aproximativ 20 de mii de tone de muniții, multe dintre care datează încă din perioada celui de al Doilea Război Mondial. Chişinăul și alți membri ai formatului 5+2 au cerut în repetate rânduri o inspecție internațională la depozitul de muniții de la Cobasna, inspecție care însă a fost mereu refuzată de partea rusă.

Un alt subiect abordat la conferința de presă a fost cel al asigurării cu gaze a regiunii după data de 1 ianuarie. Rusia a amenințat că nu va mai tranzita gaze prin Ucraina după aceasta dată, ceea ar afecta direct regiunea transnistreană. Președintele Igor Dodon a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că „situația din Transnistria va fi dramatică, catastrofală” dacă tranzitul de gaze prin Ucraina va fi sistat. „Noi, în dreapta Nistrului, chiar dacă o să găsim o soluție, nu putem să le dăm lor fără bani, cum le-au dat rușii până acum”, a spus șeful statului, subliniind că va discuta subiectul în cadrul apropiatei sale vizite la Moscova.

Vadim Krasnoselski a declarat că regiunea transnistreană se pregătește pentru o eventuală deconectare a gazelor rusești, subliniind că în societate „nu există panică” în legătură cu acest subiect. Potrivit lui, executivul de la Tiraspol elaborează mai multe proiecte de lege care vor fi adoptate în toamnă. Krasnoselski nu a precizat însă în ce mod acest lucru ar putea soluționa problema lipsei gazelor naturale. Krasnoselski a spus doar că „sunt elaborate algoritmi de măsuri atât pentru scenariul pozitiv, cât și pentru scenariul negativ”.

Regiunea transnistreană este un mare consumator de gaze naturale, folosite atât pentru consumul curent al gospodăriilor, cât mai ales pentru întreprinderile industriale din metalurgie, producția de curent electric și textile. Exportul companiilor din aceste domenii constituie cea mai mare parte a veniturilor regiunii. În plus, Tiraspolul nu achită Rusiei pentru gazele consumate. Banii încasați de la populație și agenți economici sunt folosiți pentru necesitățile interne, inclusiv pentru plata pensiilor și salariilor, iar datoria este trecută pe contul întreprinderii Moldova-Gaz, deci, pusă pe seama Republicii Moldova. Această datorie a depășit deja 7 miliarde de dolari.

***

Europa Liberă: Vizita recentă a ministrului rus al apărării Serghei Șoigu a continuat să producă ecouri pe cele două maluri ale Nistrului, mai cu seamă declarațiile cum că Rusia ar fi dispusă să reia, după o întrerupere de aproape două decenii, procesul distrugerii munițiilor inutilizabile din depozitele de la Cobasna, localitate situată în apropiere de orașul Râbnița, la hotarul cu Ucraina. Cum s-a văzut această vizită de pe malul stâng? Corespondentul nostru în regiune Serghei Ursul a discutat cu politologul Igor Șornikov, directorul Institutului de cercetări sociale și politice de la Tiraspol.

Igor Șornikov: „Vizita unor înalți cinovnici, inclusiv în Transnistria, în ultima perioadă, are legătură cu faptul că în Moldova s-a schimbat puterea, iar noua guvernare de la Chișinău încearcă să stabilească relații bune și cu Vestul, și cu Estul. Prin urmare, lucruri care nu erau posibile pe timpul guvernării precedente a lui Plahotniuc, vedem acum că se întâmplă, au loc încercări de stabilire a unor relații normale, pragmatice între cele două țări, între Moldova și Rusia. Respectiv, atunci când cinovnici de un nivel atât de înalt ca Dmitri Kozak sau Serghei Șoigu vin în vizită la Chișinău, ei nu pot să nu acorde o anumită atenție și Transnistriei. Cu atât mai mult că aici sunt prezente interese destul de serioase ale Rusiei. Acestea țin nu numai de depozitele de muniții sau de operațiunea de menținere a păcii, dar și, pur și simplu, de faptul că aici locuiesc peste 200 de mii de cetățeni ruși. Prin urmare, Rusia este interesată să asigure securitatea acestor cetățeni, să le asigure condiții decente de trai. Desigur, aceste vizite permit nu numai o verificare a pozițiilor între Chișinău, Moscova, Tiraspol, dar și, eventual, crearea unor condiții pentru menținerea stabilității și chiar pentru rezolvarea unor probleme sau eliminarea unor tensiuni între părți. De exemplu, în ultimii ani, partea moldoveană a făcut presiuni mari asupra prezenței militare ruse și a operațiunii de menținere a păcii. Iar aceste lucruri trezeau o anumită îngrijorare a oamenilor care locuiesc aici și care își leagă bunăstarea lor, viitorul și securitatea lor de aflarea, aici, a soldaților ruși. Acum, mi se pare că oamenii se vor mai liniști, vor înțelege că Rusia nu are de gând să plece de aici, că pozițiile sale în operațiunea de menținere a păcii sunt puternice și că pacea în regiune nu este amenințată de nimic.”

Igor Șornikov
Igor Șornikov

Europa Liberă: Unii analiști consideră că propunerea Moscovei privind reluarea procesului de casare a munițiilor inutilizabile din depozitele Grupului Operativ de Trupe Ruse de la Cobasna ar fi un gest de sprijin pentru președintele moldovean Igor Dodon. Care este părerea dumneavoastră?

Igor Șornikov: „Cred că aspectele politice ale acestei chestiuni, dacă ele există, se află undeva pe planul doi sau trei. Acolo au rămas circa 20 de mii de tone de muniții și armament, un arsenal învechit, și trebuie să se întreprindă ceva în privința lui. Vedem ce se întâmplă în Ucraina vecină, dar și în Rusia, unde aceste depozite sar în aer. Deși aici, din câte știm cu toții, există un control foarte bun, nu numai din partea Rusiei și al Transnistriei, dar și din partea organizațiilor internaționale. Totuși, va fi mai sigur dacă aceste depozite se vor goli sau vor fi închise. Se spune că o eventuală explozie a acestora ar avea puterea unei bombe atomice de câteva kilotone. Este o amenințare și la adresa populației, este vorba și despre o potențială catastrofă ecologică. Desigur, toate acestea sunt lucruri ipotetice, dar este mai bine să nu existe amenințări ipotetice. Totodată, trebuie să înțelegem că există și bariere obiective în calea lichidării depozitelor de muniții. De exemplu, dacă mai înainte armele și munițiile puteau fi evacuate prin Ucraina, acum problema nu este să asigurăm tranzitul, ci faptul că acestea sunt atât de vechi încât nu mai pot fi transportate - este mai bine să nu fie atinse, ci să fie distruse pe loc. Pentru aceasta există echipamente speciale, foarte scumpe, în plus, este un proces care necesită mult timp și este foarte costisitor, sunt necesare sume mari de bani. Cred că Rusia dispune de tehnologiile necesare. Prin urmare, aș zice că speculațiile privind eventuale beneficii politice sunt mult exagerate.”

Europa Liberă: Vizita ministrului rus al apărării Serghei Șoigu în Moldova a fost urmată de cea a consilierului președintelui american pentru securitate John Bolton. Este o coincidență? Ce părere aveți?

Igor Șornikov: „Această vizită vorbește despre faptul că americanii au o atitudine serioasă față de întărirea pozițiilor rusești în regiune. Vedem că și acele evenimente din luna iunie, legate de schimbarea de putere la Chișinău, și cele care au urmat, vizitele lui Dmitri Kozak la Chișinău și Tiraspol, sunt însoțite, practic toate, de vizite ale unor înalți funcționari din SUA. Este evident că Washingtonul a fost nevoit în acest caz să cedeze pe undeva. Prin urmare, pozițiile Rusiei nu arătau atât de lipsite de speranță, cum arătau până în iunie 2019. Și ei își fac griji să nu piardă Moldova. În Rusia se spune că ministerul apărării este al doilea sau chiar primul minister de externe, fiindcă este nevoit, practic, să rezolve obiective de politică externă. Pentru noi, pentru Transnistria, cred că sunt semnale foarte pozitive, pentru că, dacă aici influența Rusiei se întărește, înseamnă că pacea în regiunea noastră este garantată. Rusia nu este interesată în mod categoric de faptul ca aici situația să se înrăutățească, de aceea ea va garanta aici, prin toate mijloacele de care dispune sau nu dispune, menținerea păcii și a stabilității.”

Europa Liberă: Am încercat să aflăm și opinia unor locuitori din stânga Nistrului despre vizita ministrului rus al apărării și propunerea Moscovei de a relua procesul distrugerii munițiilor inutilizabile de la depozitele din Cobasna.

- Nu sunt interesat de politică. Nu pătrund în evenimentele sau în conflictele politice. Dacă ei sunt politicieni, atunci tot ei să decidă. Nu eu i-am ales, la alegeri nu am fost.

- Toți speră să fie mai bine. La mine totul e în regulă, dar unii oameni se confruntă cu probleme – și în privința locului de muncă, și a bunăstării și a serviciilor în comun.

- Ce știm noi... Poate că situația se va îmbunătăți - în plan financiar. Rusia ne va da un ajutor, probabil.

- Dacă a venit în vizită, poate că ceva se va schimba în bine. Important e să nu fie vreun conflict, așa ca în Ucraina – e groaznic să te uiți la ce se întâmplă acolo. Cred că în legătură cu asta a venit Șoigu – să trăim în pace, să nu ne temem pentru ziua de mâine, pentru nepoți. Pentru că Rusia este garantul liniștii, a faptului că nimeni nu ne va atinge.

- Probabil că vizita lui Șoigu are legătură cu reglementarea situației la Nistru, cu evacuarea munițiilor și prezența armatei ruse. Eu sper că se va găsi un compromis. Va fi pace atâta timp cât se află armata rusă aici și pentru asta mulțumim. Eu sprijin întru totul prezența armatei ruse.

- Vreau să fie pace, să fie așa cum este. Atât. Să nu fie război.

La parada militară de la Tiraspol, 2 septembrie 2019
La parada militară de la Tiraspol, 2 septembrie 2019

Europa Liberă: Regiunea transnistreană a marcat 29 de ani de la separarea sa de Republica Moldova – o independență autoproclamată, pe 2 septembrie 1990, și nerecunoscută de nimeni până astăzi. I-am întrebat pe mai mulți locuitori din Tiraspol și Bender ce cred despre prezentul și viitorul lor și al regiunii?

- Aș prefera să nu discut pe tema asta. Nu văd niciun viitor aici.

- Aș dori să fie cu mult mai bine decât acum, să existe preocupare față de viitoarea generație. Eu sper să se schimbe ceva în viitorul apropiat, dar e posibil ca asta să nu se întâmple. Este păcat că nu sunt nici măcar terenuri normale de joacă pentru copii. Desigur, toți sau mulți au dorința să plece, dar îi opresc copiii. Să admitem, dacă vor crește copiii și vor apărea oportunități, atunci cred că majoritatea va pleca de aici.

- Deocamdată, îmi văd viitorul aici. Ar trebui să fie majorate salariile, pentru că salariul pe care-l primim nu corespunde nivelului de trai din această republică. În rest, toate îmi convin, inclusiv școala, pentru că avem o regiune minunată. Noi nu putem influența economia, dar de aceste lucruri trebuie să se ocupe conducerea.

- Spuneți-mi, vă rog, dacă documentele le facem aici, plătim pentru ele, iar apoi nu putem pleca prin aeroportul din Chișinău... Cred că populația ar trebui să fie prevenită despre aceasta, nu?

- Eu cred că avem ce sărbători. Pentru că nu puteam trăi în condițiile care ni se impuneau. Aș dori ca viitorul să fie mai bun. Eu cred că totul va fi bine. Personal, mi-aș dori să am o pensie mai mare, să învețe copiii, nepoții, să fie bunăstare.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor regiunii transnistrene.

Tiraspol, 2 septembrie 2019
Tiraspol, 2 septembrie 2019

***

Europa Liberă: Cum ați auzit la știri, aflat în vizită la Chișinău, pe 29 august, consilierul pentru probleme de securitate națională al președintelui american Donald Trump, John Bolton, a încurajat eforturile guvernului moldovean de a promova reformele anti-corupție, care sunt extrem de importante pentru potențialii investitori și parteneri de afaceri, și a exprimat cu tărie sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea și independența Republicii Moldova.

După întrevederea cu premierul Maia Sandu, într-o conferință de presă comună, John Bolton a spus că a discutat și despre provocările de securitate și că Statele Unite doresc să continue colaborarea bilaterală în sferele militară și economică.

Răspunzând la întrebarea Europei Libere privind sprijinul pe care Statele Unite îl pot oferi Republicii Moldova, pe teritoriul căreia mai staționează astăzi trupe străine, consilierul Bolton a menționat că administrația de la Washington sprijină efortul guvernului de la Chișinău de a rezolva această problemă și de a se asigura că Republica Moldova este un stat cu adevărat integru și „nu subiectul influențelor din afară”. „Menținerea integrității teritoriale și a suveranității Republicii Moldova este crucială pentru noi”, a declarat oficialul american.

Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe John Bolton a amintit că subiectul transnistrean a fost discutat inclusiv în 1992, în timpul vizitei fostului Secretar de Stat al SUA, James Baker, primul oficial american care a vizitat Republica Moldova. „Subiectul mai este și astăzi actual”, a constatat John Bolton.

Bolton nu a vizat Rusia în mod direct în niciuna din declarațiile sale de la Chişinău, ci doar indirect, de exemplu, atunci când, într-o discuție cu presa la aeroport înainte de plecare, a fost întrebat de corespondentul Europei Libere despre strategia Statelor Unite pentru o țară ca R. Moldova, în care interesul strategic american pare să se confrunte cu cel al Rusiei. Bolton a răspuns că prin turneul întreprins în cele trei state – Ucraina, Moldova și Belarus, - vrea să arate că toate se confruntă cu amenințări similare de securitate, că securitatea celor trei țări este importantă pentru securitatea europeană, iar interesul strategic al Statelor Unite ale Americii este tocmai ca Europa să rămână sigură.

În discuția cu jurnaliștii, John Bolton a fost întrebat, între altele, dacă Moldova ar trebui să renunțe la statutul său de neutralitate militară. Bolton a răspuns că Statele Unite nu împing R. Moldova într-o direcție sau alta, dar speră ca nici alte state, din nou o aluzie la Rusia, să nu facă acest lucru.

Într-un alt context, John Bolton a vorbit despre R. Moldova ca una din țările care au actori externi prezenți cu trupe pe teritoriul lor. „În asemenea state, trebuie să ne asigurăm cu toţii ca acești actori externi să plece şi să plece în condiții în care îşi doresc guvernele acestor state”, a mai spus consilierul Casei Albe pe probleme de securitate.

Această poziție consună și cu cea a guvernului de la Chișinău, are a anunțat că își dorește ca procesul revizuirii și casării arsenalului militar rusesc din depozitele de la Cobasna să se producă sub o supraveghere internațională.

Despre aceasta a declarat ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, într-un interviu pentru Europa Liberă, realizat de colega noastră Valentina Ursu. Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a mai spus că nu întrevede o rezolvare rapidă a conflictului transnistrean, iar una din cauze este că în societatea moldoveană nu există vreun consens în această chestiune. Totodată, el a menționat că raioanele din stânga Nistrului deja profită de pe urma integrării europene a R. Moldova, prin exporturile către Vest, dar și prin dreptul la circulația fără viză în Europa a transnistrenilor cu pașapoarte moldovenești.

Europa Liberă: Purtăm această discuție după scurta vizită de câteva ore pe care a întreprins-o la Chișinău consilierul pentru probleme de securitate al președintelui american, dl Bolton. Au fost întrevederi cu premierul Maia Sandu, cu președintele Igor Dodon și cu Dvs. Ce mesaj a transmis, ce nu a reușit să transmită, ce ar trebui să înțelegem din această vizită-fulger?

Nicu Popescu: „Mesajul principal a fost un mesaj de sprijin pentru Republica Moldova, pentru guvernarea noastră, cel mai important mesaj politic ce ținea de politica internă din Republica Moldova a fost un mesaj foarte puternic de sprijin al dezoligarhizării, luptei cu corupția, luptei cu spălarea de bani, investigarea fraudei bancare din Moldova și o ofertă de asistență americană în combaterea acestui flagel care este corupția. Acest fenomen este o rușine pentru Republica Moldova, întrucât Republica Moldova este pe locul 117 din lume la indicele de percepție a corupției și principalul mesaj de politică internă a fost acesta – sprijinul american –, dar și anumite condiționalități.

Fără progres serios în lupta cu corupția nu vom avea sprijinul pe care ni-l dorim nici din America, nici din Uniunea Europeană. Acesta era mesajul principal din politica internă; în tot ce ține de politica externă – din nou sprijin pentru politica noastră externă pentru dorința noastră de a ancora Republica Moldova în spațiul de valori european prin apropierea Moldovei de spațiul occidental, dar și de politica noastră de stabilizare și normalizare acolo unde este posibil a relațiilor noastre cu Federația Rusă, inclusiv în baza principiilor pe care insistăm noi ca țară de retragere a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dl Bolton a amintit că încă de la prima vizită a unui înalt demnitar american, adică din 1992, când dl Baker a vizitat Republica Moldova și până astăzi, SUA au fost interesate de reglementarea transnistreană, dar iată s-au scurs 28 de ani și, practic, nimic nu s-a schimbat. Acum ca și atunci se vorbește despre un statut pentru această regiune și despre evacuarea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova.

Nicu Popescu: „În Moldova s-au schimbat foarte multe, nu s-au schimbat în ceea ce ține...”

Europa Liberă: În această problemă nimic nu s-a schimbat.

Nicu Popescu: „Da, ne-am fi dorit ca Republica Moldova să fie un stat integru, fără conflicte teritoriale, dar știți că în alte state din regiune conflictele astea au reizbucnit, deci în sensul acesta da, în Transnistria noi nu am reușit să soluționăm conflictul, dar, în același timp, noi am reușit să menținem situația calmă, fără reizbucnirea acestui conflict. Și asta nu este o foarte mare realizare, dar nu trebuie să neglijăm și importanța acestui fapt, pentru că unele...”

Europa Liberă: Pe de altă parte, cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului s-au înstrăinat și mai mult. Mergi la Tiraspol, la Bender sau în alte localități din stânga Nistrului și acolo lumea vorbește despre așa-zisa „republică” a lor.

Nicu Popescu: „S-au înstrăinat, dar un lucru foarte important care s-a întâmplat în toată Republica Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană este deschiderea noastră către lume. Într-adevăr, în 1992 noi eram complet dependenți de spațiul estic, de Rusia, nu produceam sau nu exportam aproape nimic în vest; astăzi, din Republica Moldova 68% din exporturi merg spre Uniunea Europeană, 8% merg spre piața Federației Ruse și regiunea transnistreană are aproximativ aceeași structură a comerțului extraregional. Da, în planul sentimentelor și al declarațiilor politice pe care le auzim noi venind de la Tiraspol nu s-au schimbat foarte multe, dar în planul dependențelor comerciale, geografice, totuși s-au schimbat și în regiunea transnistreană.”

Regiunea transnistreană deja coparticipă și beneficiază de integrarea europeană a Republicii Moldova...

Europa Liberă: Ce rol pot juca SUA în reglementarea transnistreană? Statele Unite ale Americii au statut de observator în cadrul formatului de negocieri „5+2”. Ce rol pot juca și ce sprijin pot oferi, ținând cont și de poziția Rusiei, care este participantă la acest proces de negocieri?

Nicu Popescu: „Statele Unite întotdeauna au sprijinit poziția Republicii Moldova în reglementarea transnistreană, ei sunt gata să ne sprijine și în continuare. Este vorba de sprijin politic și diplomatic atât în plan bilateral în dialogul pe care îl au Statele Unite cu Federația Rusă, cât și în cadrul organizațiilor internaționale, precum OSCE. Pe lângă acest sprijin diplomatic mai există și oferta de sprijin practic, în care partenerii noștri internaționali, inclusiv prin OSCE, au făcut donații oferite Republicii Moldova și soluții tehnice de casare a armamentului rus stocat în Transnistria și la acest proces coparticipă și sunt gata să coparticipe și partenerii noștri externi prin OSCE ca acest proces să fie transparent și să se înscrie în demersul nostru de stabilizare a regiunii de est din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Se pare că Rusia este acum mai interesată ca niciodată să contribuie la distrugerea armamentului expirat, armamentului rusesc stocat la Cobasna. Chiar credeți în această intenție a Federației Ruse?

Nicu Popescu: „Știți, Moldova de zeci de ani cere, solicită, insistă, roagă, aduce aminte, reamintește despre necesitatea retragerii armamentului rus, casării, dar și a trupelor rusești și în acest sens este în interesul nostru ca depozitele de armament din regiunea transnistreană, de la Cobasna, să nu mai fie acolo, să fie distrus acel armament care poate fi distrus și să o facem de o manieră transparentă la care sunt conectați partenerii noștri externi prin OSCE, dar și în plan bilateral toți mediatorii din reglementarea transnistreană.”

Europa Liberă: Totuși, ce credeți despre apariția acestei dorințe a Federației Ruse de a distruge acest armament?

Nicu Popescu: „Orice progres în direcția stabilizării...”

Europa Liberă: Deci, Dvs. credeți că e posibil ca Rusia să vină și să înceapă casarea armamentului?

Nicu Popescu: „Eu nu pot evalua și discuta calculul intern și discuțiile interne din oricare altă țară decât țara noastră, ceea ce pot lua eu...”

Europa Liberă: Da, dar ei trebuie să facă acest lucru pe teritoriul Moldovei?

Nicu Popescu: „Eu pot lua act de acest semnal venit din partea Federației Ruse care au spus că ei acum sunt deschiși spre relansarea procesului de casare și distrugere a armamentului. Acest lucru nouă ne convine, noi ne dorim distrugerea acestui armament și vrem să o facem cu participarea și monitorizarea partenerilor noștri externi. Și în acest sens, evident, ne dorim ca acest lucru să aibă loc cât de curând posibil.”

Europa Liberă: Republica Moldova este pregătită astăzi să accepte o variantă de soluționare a problemei transnistrene?

Nicu Popescu: „Știți bine că avem o societate destul de divizată pe probleme de politică internă, pe probleme de politică externă, pe probleme geopolitice, dar și pe modalitățile și căile de soluționare a conflictului transnistrean. Ceea ce este foarte clar pentru mine este că o majoritate a cetățenilor noștri sunt categoric împotriva federalizării, sunt categoric împotriva nu doar a Memorandumului Kozak luat per ansamblu, dar și elementelor care stăteau la baza Memorandumului Kozak, elementelor de federalizare.

Societatea este împotrivă și Guvernul este categoric împotrivă și dacă mă uit eu la cum arată opinia publică, cum arată preferințele nu doar ale mele și nu doar ale Guvernului, dar și ale societății, care a votat acest Parlament, eu nu văd că societatea din Republica Moldova se apropie de un consens național sau măcar de un compromis privind parametrii soluționării conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Decizia aparține cetățenilor, voința politică vine de la cei care conduc Republica Moldova?

Nicu Popescu: „Da, și voința noastră politică este foarte clară. Ne dorim reintegrarea țării de o manieră care asigură continuitatea politicilor interne și externe din Republica Moldova, care presupune retragerea trupelor rusești, presupune continuarea integrării europene a Republicii Moldova, presupune existența unei baze largi în societate pentru această soluție. Categoric, federalizarea nu este o soluție, categoric, principiile de la baza Memorandumului Kozak nu sunt o soluție.

Europa Liberă: Dar tot Dvs. acum ați spus „continuarea integrării europene a Republicii Moldova”... Integrarea europeană cu sau fără regiunea transnistreană?

Nicu Popescu: „Adevărul este că regiunea transnistreană deja coparticipă și beneficiază de integrarea europeană a Republicii Moldova. Cea mai mare parte a exporturilor din regiunea transnistreană se îndreaptă spre Uniunea Europeană în baza prevederilor Acordului de Asociere...”

Europa Liberă: ...care include Acordul de liber schimb.

Nicu Popescu: „Liber schimb cu Uniunea Europeană. Deci, exportatorii transnistreni, conform legislației moldovenești, sunt companii moldovenești care au aceleași drepturi de acces pe piața europeană. Deci, locurile de muncă din Transnistria depind de piața europeană, salariile din regiunea transnistreană depind de Uniunea Europeană, exact ca în restul Moldovei. Peste jumătate din persoanele cu reședința în raioanele de est ale țării au pașapoarte moldovenești cu care ei călătoresc fără vize în Uniunea Europeană. Deci, în sensul acesta Transnistria deja coparticipă și beneficiază de la integrarea europeană a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Opinia ministrului moldovean de externe, Nicu Popescu, în dialog cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG