Mânia populară crește în Rusia, scrie la Londra The Daily Telegraph, în urma distrugătoarelor bombardamente ucrainene cu rachete Himars.
După distrugerea totală a clădirii din localitatea Makiivka în care sute de recruți ruși sărbătoreau Anul Nou, s-a aflat că trei alte cazărmi au fost lovite în 48 de ore, totul încheindu-se cu zeci și poate chiar sute de militari ruși morți.
Rusia a recunoscut că 89 de soldați (inclusiv un locotenent-colonel) au fost uciși când patru rachete Himars au lovit o bază militară temporară în orașul Makiivka. Kievul a ridicat însă numărul morților la în jur de 400, fără a socoti victimele din celelalte trei bombardamente reușite.
Tot Daily Telegraph precizează ceea ce se știe deja acum, și anume că telefoanele mobile ale recruților ruși au servit la localizarea celor cărora nimeni dintre superiori nu le spusese că nu trebuie să se facă reperați atât de aproape de front. De altfel, cum o scrie agenția Reuters în această dimineață, asta este și concluzia oficială a ministerului rus al apărării: că soldații și-ar fi folosit în mod "ilegal" telefoanele mobile.
«Makiivka: Poutine touché» sunt singurele cuvinte, pe fundal de ruine, din prima pagină a numărului de astăzi al cotidianului francez Libération.
Serghei Mironov, un politician și fost președinte al senatului rus, a cerut ca oficialii care „au permis concentrarea personalului militar într-o clădire neprotejată” și alți responsabili care n-au știut să ofere o securitate adecvată să facă față răspunderii penale.
Grigori Karasin, senator rus, a cerut o răzbunare “cumplită” împotriva NATO și a Ucrainei, pe când Andrei Medvedev, vicepreședintele parlamentului local al Moscovei, a spus că dacă nu se va purcede la o răzbunare pentru pierderi, atunci „vom vedea sfârșitul țării noastre”.
The Atlantic subliniază însă «depravata decădere» a Rusiei, care își trimite propriii cetățeni la moarte: «Adevărul este că rușilor nu le pasă de pierderi. Ei sunt dispuși să-i sacrifice pe-ai lor în masă. Suntem cu toții îngroziți, pe bună dreptate, de daunele pe care Kremlinul este dispus să le provoace Ucrainei și poporului săi în agresiunea sa neprovocată, dar cruzimea lui Putin se extinde și asupra concetățenilor săi: el trimite la moarte oameni neantrenați, rău hrăniți și slab înarmați, căutând să astupe găurile frontului cu carne umană – cum i-a și numit pe recruți unul din comandanții lui. Președintele rus îi urăște pe ucraineni, dar el și ofițerii săi superiori par să-i urască aproape la fel de mult pe propriii lor oameni.»
Miraculoasa prăbușire a prețului gazului
În acest timp, cum o constată Le Monde, gazul în Europa este acum de cinci ori mai ieftin decât în luna august, deși modificările prețurilor angro nu se reflectă direct în cele percepute de la consumatori, deoarece furnizorii își “netezesc” tarifele, mai ales în această perioadă când prețurile pot sări de la o zi la alta.
Același lucru îl constată, peste ocean, și New York Times: prețul en gros al gazelor naturale în Europa a scăzut la cel mai coborât nivel de când Rusia a invadat Ucraina încoace. Indicele de măsurare, benchmark – Title Transfer Facility (TTF) – a fluctuat, luni, 2 ianuarie, în jur de 73 de euro; asta înseamnă că a pierdut aproape 50% doar într-o lună – după ce în august 2022 atinsese 342 de euro.
Prețurile gazelor începuseră, e drept, să crească înainte de războiul din Ucraina, dar au urcat vertiginos din 24 februarie 2022. Închiderea mai multor gazoducte între Rusia și Europa, până atunci principalul client al Moscovei, a făcut prețurile să urce mecanic. Acum, însă, exporturile de gaze ale Gazprom către Uniunea Europeană și Elveția au scăzut cu 55%, considerând tot anul 2022, a anunțat chiar trustul rusesc.
Între Germania și Rusia, jocul dublu al cabinetului McKinsey
Pe acest fundal, marele cabinet american de consultanță McKinsey (care în Franța e bănuit că ar fi fost favorizat de președintele Emmanuel Macron), după ce a fost acuzat în iunie de Business Insider Deutschland că ar fi după lucrat activ pentru promovarea gazelor rusești în Germania, iată că acest cabinet McKinsey se află acum în centrul unui nou scandal: firma este suspectată de un grav conflict de interese, după ce a lucrat simultan pentru companii ale Rusiei și pentru Ministerul Apărării din Germania, între 2016 și 2018.
„Nu există niciun indiciu că ar fi fost divulgate informații protejate”, asigură Die Zeit, aflat la originea revelațiilor. Dar compania a lucrat la dosare sensibile germane, în vreme ce făcea consultanță și pentru un trust fabricant de armament, despre care se presupune că este apropiat de Kremlin, dar și pentru alte companii rusești controlate de stat, cum ar fi Gazprom.
Când războiul din Ucraina stârnește «impresii deosebite»
La Bruxelles, în acest timp, cotidianul economic flamand De Tijd trece în revistă presa germană, care îi cere aproape în unanimitate ministrei Apărării Christine Lambrecht să demisioneze, după ce ea a stârnit stânjeneală generală cu urările sale filmate de Anul Nou.
Toate se petrec, cum o amintește, la München, Süddeutsche Zeitung, după ce 18 din cele mai avansate și mai noi tancuri ale Germaniei au rămas în pană în timpul manevrelor și au trebuit retrase pentru reparare sau trimise la casare, ceea ce pune în lumină starea deplorabilă a armatei germane.
Rezumă flamandul De Tijd: «Sprijin german doar căldicel pentru Ucraina, deficit de muniție, tancuri în pană, iar acum, pe deasupra, un videoclip de Anul Nou cu totul deplasat: cât timp va mai rămâne Christine Lambrecht în fruntea ministerului apărării?»
Pe scurt, ministra germană a apărării a reușit să transforme urările de Anul Nou într-un (încă unul) dezastru de relații publice. Pe fundalul focurilor de artificii ca niște explozii din noaptea de anul nou de la Berlin, Lambrecht, foarte veselă, și-a expus gândurile după un an marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Dar, în loc să-și arate solidaritatea cu Kievul, Lambrecht a spus că războiul i-a permis să-și facă „multe impresii deosebite” (viele besondere Eindrücke).
Ce a zis ea mai precis? Ei bine: — „Berlinul se pregătește de Revelion... Ne-am înfruntat în 2022 cu provocări incredibile. În mijlocul Europei se duce un război, ceea ce a fost pentru mine ocazia să câștig multe impresii deosebite, să am multe-multe întâlniri cu oameni interesanți, grozavi (tolle Menschen)”, a spus ea într-un videoclip postat pe Instagram.
Nu este prima dată când Lambrecht se găsește în centrul criticilor. „Găsesc contextul oarecum nefericit”, s-a eschivat președinta comisiei de apărare a Bundestag-ului, Marie-Agnes Strack-Zimmermann. Purtătorul de cuvânt în chestiunile militare al partidului creștin-democrat (CDU) din opoziție, Florian Hahn, a fost mult mai dur: „Ce jenant... Bundeswehr-ul merită mai bine!”
„Îndoielile cu privire la adecvarea ei pentru acest post au apărut de mult timp. Cancelarul Olaf Scholz ar trebui să tragă consecințele”, se ofuschează cotidianul berlinez Tagesspiegel.
„Discursul ei de Anul Nou, înregistrat cu un telefon mobil și abia inteligibil din cauza focurilor de artificii din stradă și a absenței unui microfon adecvat ar fi fost penibil chiar venind de la un primar de sat – însă din partea ministrei apărării a unei țări din NATO este pur și simplu rușinos și o jignire”, tună tabloidul Bild, cel mai citit cotidian din țară, care o numește «rușinea Germaniei».
«De nombreuses impressions particulières» traduce în Franța Le Figaro acele «impresii deosebite» ale șefei apărării țării.
In Spania El Pais, pe un ton și mai amuzat, traduce acele «întâlniri cu oameni interesanți, grozavi (tolle Menschen)» prin “encuentros con gente interesante y genial”.
«Va putea oare cancelarul Olaf Scholz să o păstreze?», se întreabă retoric și Stuttgarter Nachrichten.
“Nu e treaba noastră”, a fost reacția ministerului apărării, care n-a apărat-o pe Lambrecht în chestiunea videoclipului, dar a insistat că mesajul a fost postat în calitate privată. „Ați văzut că a fost publicat pe canalul ei personal. Din câte știu, n-au fost folosite resurse oficiale pentru asta”, a declarat colonelul Arne Collatz jurnaliştilor.
