Locuitorii regiunii vor trebui să aleagă prin vot direct 35 de deputați locali din cele 35 de circumscripții, pentru un mandat de patru ani. Potrivit relatărilor din presă, cea mai urmărită cursă va fi cea de la circumscripția nr. 1 din Comrat, unde sunt înscriși deja trei candidați: Nicolai Dudoglo, Irina Zelenscaia şi Serghei Chiulaflî.
Campania electorală pentru forul legislativ din autonomia găgăuză este deocamdată destul de anemică şi se va activiza, probabil, mai aproape de ziua scrutinului, observă comentatorul politic de la Comrat Mihail Sirkeli, directorul executiv al organizației neguvernamentale Piligrim-Demo.
El precizează că alegerile în Adunarea Populară a autonomiei se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar, în 35 de circumscripții uninominale, în care ar urma să fie aleşi prin vot direct câte un deputat local. Mihail Sirkeli spune că, tradiţional, se implică activ în campanie aproape exclusiv formaţiunile de stânga, în special Blocul Comuniștilor şi Socialiștilor, care deţine o poziţie dominantă în autonomie, acumulând acolo peste 80 la sută din voturi la recentele alegeri parlamentare anticipate din R. Moldova. Încearcă să se manifeste şi Congresul Civic, formaţiune de stânga recent creată de foşti fruntaşi ai PCRM care se poziționează ca unul din concurenții blocului PCRM-PSRM în lupta pentru voturile locuitorilor din autonomie, dar care la parlamentarele naționale a reuşit să acumuleze nici 3 la sută.
„Restul partidelor nu sunt practic prezente în regiune. Bineînţeles că cel mai mare partid de dreapta este acum preocupat de altceva – de formarea guvernului. Nu știu dacă în general va participa la aceste alegeri.”
Mihail Sirkeli spune că nici nu anticipa o implicare mai activă a Partidului Acţiune şi Solidaritate în campania electorală din autonomie, chiar dacă această formaţiune de dreapta, pro-europeană a reuşit să obţină, în premieră pentru R. Moldova, o victoria covârșitoare la nivel naţional în recentul scrutin parlamentar anticipat. Alegătorii din autonomie preferă formațiunile de stânga, pro-moscovite, explică analistul, iar o implicare mai activă a unui partid cu alte viziuni geopolitice nu ar face decât să încingă spiritele:
„Aici, în autonomie, partidele de dreapta trebuie să lucreze prin partenerii lor, care la moment nu există, adică prin jucători politici locali, dar care au dispărut prin anii 2010-2012 după implicarea activă a fostului lider democrat Vlad Plahotniuc în politica din autonomie, care a nimicit practic toate forţele politice locale şi a creat condiţii când există spaţiu doar pentru un singur partid… Cred că asta este formula pentru partidele de dreapta în regiune. Dacă ele se vor implica direct, nu va da plus valoare nici pentru ei, nici pentru procesul politic din Găgăuzia.”
Indiferent care va fi deznodământul alegerilor din legislativul autonomiei, Mihail Sirkeli pune la îndoială că relația dintre Chişinău şi Comrat s-ar putea schimba prea mult. El consideră că autoritățile din autonomie vor căuta mai curând să creeze probleme noii guvernări centrale:
„Găgăuzia, după rezultatele alegerilor anticipate din R. Moldova, este regiunea care cel mai mult nu crede în necesitatea combaterii statului capturat şi a corupţiei. Asta este o condiţie foarte bună pentru cei care servesc statul capturat şi care prin corupţie se îmbogățesc. Cred că Găgăuzia în continuare va fi cumva folosită pentru asta, pentru a crea probleme în calea combaterii corupției.”
Europa Liberă: La modul practic cum ar putea crea aceste probleme, prin ce mecanisme?
„Noi am văzut deja că se face inclusiv prin votarea unor legi care sunt împotriva reformelor din R. Moldova. De exemplu, în 2012 când în R. Moldova s-a votat legea nedescriminare înainte de a fi semnat Acordul de Asociere, Găgăuzia a votat atunci legea sa locală care a fost de fapt una împotriva comunităţii LGBT. Mă tem că statutul special politic al autonomiei va fi folosit anume pentru asta, pentru a sabota reformele de la nivel naţional.”
Analistul politic de la Comrat Mihail Sirkeli mai crede că autorităţile centrale, în special cele electorale, ar trebui să se implice mai activ în a-şi onora obligaţia de a asigura alegeri libere şi corecte pe întreg teritoriul ţării, în cazul dat în Autonomia găgăuză.
„S-a convenit ca R. Moldova ca stat să nu să se implice prea mult în aceste alegeri. Cumva se consideră că este o chestie internă a Găgăuziei, dar sub acest paravan vedem anumite încălcări ale legislației internaţionale şi a standardelor internaţionale în domeniul alegerilor libere şi corecte. De exemplu, chiar recent, cu câteva zile înainte de începerea campaniei electorale, Adunarea Populară a introdus schimbări în Codul Electoral al Găgăuziei. În primul rând, din punctul meu de vedere, Adunarea Populară nu are dreptul moral şi nici legitimitatea să schimbe legea electorală după expirarea mandatului ei în ianuarie. În al doilea rând, noi ştim că nu se recomandă modificarea legii electorală cu mai puţin de un an până la alegeri. În cazul nostru cu două zile înainte de campanie s-a schimbat legislaţia şi s-a stabilită că alegătorii pot să voteze în baza vizei de domiciliu, nu a reşedinţei. A fost schimbat sistemul organelor electorale, ceea ce este incredibil. De fiecare dată avem mișmașuri cu listele electorale. Potrivit CEC-ului R. Moldova, în autonomie sunt 130 de mii de alegători. Cifra este relativ stabilă, nu se schimbă prea mult. Iar în Găgăuzia când avem alegerile bașcanului sau cele pentru Adunarea Populară avem în jur de 106-109 mii de alegători. Unde este diferența de 20 de mii de alegători nu se ştie… Se manipulează cu aceste cifre ca să fie asigurate condiții mai avantajoase pentru anumiți candidați în alegeri.”
Scrutinul pentru Adunarea Populară din autonomia găgăuză era programat iniţial pentru 16 mai, dar a fost amânat, după ce, pe 31 martie, Parlamentul R. Moldova a instituit stare de urgență în legătură cu pandemia de COVID-19.
