Cu ocazia unui forum al opoziției ruse ținut la Vilnius, opozantul autoexilat, Garry Kasparov, campion mondial la șah, a acordat un interviu serviciului rusesc al Europei Libere, „Radio Svoboda”, despre rolul Rusiei lui Vladimir Putin în lume, în contextul alegerii lui Donald Trump președinte în Statele Unite și al schimbărilor politice din Europa. Corespondentul „Radio Svoboda”, Mihail Sokolov, l-a întrebat, la început, pe Garry Kasparov, dacă administrația Trump i se pare convenabilă pentru Putin.
Garry Kasparov: „După părerea mea, victoria lui Trump în alegeri poate fi trecută în categoria victoriilor pirice ale regimului Putin. Este destul de limpede că victoria lui Trump a fost în mare parte rezultatul unor acțiuni active din partea serviciilor speciale rusești, operațiunilor hackerilor. În ultimele zile ale cursei prezidențiale dintre Trump și Hillary Clinton, acestea au influențat totuși un număr suficient de alegători americani, care au basculat înspre republicani din cauza resentimentelor față de candidatura lui Clinton. Nu a fost o alegere ideologică, ci, dimpotrivă, sentimentală, făcută sub influența atacului informațional, a scurgerilor de informații dirijate cu mult succes de cei care conduceau hackerii ruși.
De ce spun că este o victorie pirică? Pentru că, în realitate, rezultatul este acela că Putin și Rusia lui Putin au devenit în premieră și în mod neobișnuit factori ai politicii interne americane [...] Astăzi, Putin este o problemă de ordin intern în politica Statelor Unite. Este relevant faptul că toate emisiunile de știri, cele mai mari talk show-uri acordă mereu timp de antenă legăturilor lui Trump și anturajului său cu Rusia, inclusiv cu serviciile speciale rusești, că jurnaliștii încearcă să înțeleagă cât de veritabile sunt relatările despre finanțarea lui Trump de către oligarhi ruși încă în anii 2008-2009 [...], că acordă atenție istoriilor neconfirmate încă despre aventurile lui Trump la Moscova ș.a.m.d. Toate acestea fac parte integrantă din viața politică americană. Iar acest lucru reprezintă o foarte mare problemă pentru Putin, pentru că el a devenit o țintă minunată. Mai mult, această situație este reflectată pe larg de mediile liberale americane, care au legături cu democrații și reprezintă o majoritate semnificativă a publicațiilor scrise sau televiziunilor americane”.
Garry Kasparov crede că alegerea lui Donald Trump președinte în Statele Unite se dovedește contraproductivă pentru Vladimir Putin și în Europa.
Garry Kasparov: „Efectul Trump a jucat, după părerea mea, un rol decisiv în stoparea populismului de dreapta în Europa. Pentru prima dată în ultimii ani, aceste forțe au dat înapoi... Privind la America și la Trump, alegătorul european a decis în cele din urmă că este mai bine să nu admită asemenea experimente [...] În Olanda, deși se părea că le este garantat succesul, forțele populiste de dreapta au suferit un eșec devastator în alegeri. [...] Datorită efectului Trump, cred că și mulți britanici, dacă ar putea, ar vota astăzi cu totul altfel în privința Brexit-uluii.
Și, desigur, populismul de dreapta a fost învins în Franța. Cred că aceasta este și cea mai usturătoare înfrângere pentru Putin. În cazul francez, el a mizat nu numai pe populiștii de dreapta reprezentați de Marine le Pen, dar și pe candidatul de centru-dreapta François Fillon, care spunea cu destulă convingere că trebuie îmbunătățite relațiile cu Rusia... Și candidatul de extremă stângă, Jean-Luc Mélenchon, spunea ceea ce ar fi vrut să audă Putin. Dar, în cele din urmă, Putin s-a pomenit în situația în care președinte al Franței a devenit tânărul Emmanuel Macron, în ciuda tuturor încercărilor evidente ale autorităților ruse să împiedice acest lucru. Cu alte cuvinte, Putin este confruntat cu o situație nouă, în care, după toate aparențele, îi sunt spulberate speranțele că poate schimba cursul Europei cu ajutorul influențării proceselor electorale.
Urmează alegerile din Germania. Judecând după cele mai recente alegeri regionale și sondaje de opinie, Angela Merkel ia turații așa încât se împuținează zi de zi și șansele accederii la putere a unei coaliții roșii-verzi în frunte cu social-democrații aflați încă sub influența lui Schroeder. Aceasta înseamnă că Europa va fi suficient de unită în chestiunea menținerii sancțiunilor iar așteptările că vor exista schimbări bruște sunt zadarnice”.
În mod ironic, mai spune Garry Kasparov, alegerea lui Trump președinte în Statele Unite și rezistența față de primele acțiuni ale acestuia, demontează un mit construit cu grijă de propaganda „putinistă” despre democrație.
Garry Kasparov: „În ceea ce privește America, am văzut în ultimele câteva luni că democrația americană este capabilă să reziste chiar și escapadelor lui Trump. Tentativele sale să promoveze, de exemplu, restricțiile împotriva imigrației au suferit eșec în justiție și nu o dată, ci tocmai de patru ori.
Cred că aceasta este și o lecție importantă pentru locuitorii țările nedemocratice, în cazul de față ai Rusiei. Un mit capital al propagandei putiniste este acela că democrația ar fi, de fapt, numai o ficțiune, un paravan în spatele căruia cei de la putere își ascund adevăratele interesele, că președintele Americii, deși pare ales de popor, ar fi o figură atotputernică în stare să rezolve orice prin decrete. Așa spune mitul. Se constată, însă, că separația puterii în stat chiar funcționează, că este adevărată, că președintele american este limitat în acțiunile sale. Cred că acest lucru este valabil și în cazul politicii externe, deși acesta este un domeniu în care președintele are mai multe posibilități să decidă de unul singur”.
Garry Kasparov crede că mecanismele democratice de control și echilibru, inclusiv poziția presei care a expus legăturile anturajului lui Trump cu Moscova, l-au împiedicat momentan pe președintele american să-și pună în aplicare planurile de apropiere de Putin și de anulare a sancțiunilor impuse Moscovei pentru amestecul în Ucraina. Corespondentul Radio Svoboda, Mihail Sokolov, l-a mai întrebat pe Kasparov dacă, punctul de vedere al Occidentului față de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, inclusiv anexarea Crimeii, rămâne neschimbat.
Garry Kasparov: „Mi se pare că momentul în care Occidentul și în primul rând Europa putea accepta o recunoaștere tacită a anexării Crimeii a fost deja ratat. Putin și-a dorit prea multe. Intervenția fățișă a trupelor informaționale putiniste în procesul politic occidental a trezit o reacție inevitabilă. Occidentul reacționează lent, se întoarce încet asemeni unui lainer oceanic, dar se întoarce. Actualmente, mi se pare că s-a creat o situație în care Occidentul va căuta o soluție mai fundamentală în această chestiune”.
Garry Kasparov spune că Ucraina a avut dreptate să ia măsuri pentru protejarea propriilor cetățeni în fața unei agresiuni informaționale rusești, inclusiv în domeniul online, iar acuzațiile care i se aduc de încălcare a dreptului la libertatea de exprimare nu sunt valabile.
Garry Kasparov: „Mai mult ca atât, sper foarte mult că asemenea acțiuni vor fi întreprinse și de țările europene, care trebuie să închidă și ele canalele informaționale folosite activ de serviciile speciale rusești pentru a ataca și a inflama spiritele în țări cu importante comunități rusești. [...]
Există o agresiune informațională rusă, parte a unui plan putinist de destabilizare a situației, atât în Ucraina, cât și în Europa. Mai cred că această agresiune este inevitabilă pentru că Putin poartă un război cu lumea liberă. Pentru el, războiul este și o cale de a se menține la putere. Orice încercare de a prezenta acțiunile părții care se află în defensivă drept încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenești nu rezistă criticii. Pe timp de război, trebuie să iei măsuri de apărare a suveranității. Miza este mult mai mare. Vedem cât de eficient folosesc serviciile speciale rusești rețelele de socializare online pentru a-și promova agenda, pentru a crea o atmosferă a neîncrederii și chiar a urii. În acest sens, mi se pare că experiența ucraineană este o experiență căpătată în prima line a frontului. Cred că, așa sau altfel, Europa se va mișca în aceeași direcție”.
