În curând, vor fi dezactivate ultimele trei centrale nucleare germane încă funcționale – iar asta în ciuda obiecțiilor că Berlinul ar merge contra curentului pro-nuclear declanșat în alte țări din UE mai ales de impactul energetic al războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Ultimele trei centrale nucleare, Emsland, Isar 2 și Neckarwestheim 2, urmează să fie închise sâmbătă dar mulți experți, între care cei de la Camera de Comerț și Industrie, avertizează că ar putea să apară blocaje în alimentarea cu energie iar prețurile ar putea să crească, pe fundalul războiului din Ucraina și a crizei energetice pe care a provocat-o.
„În ciuda ieftinirii gazelor naturale, costurile pentru energia rămân ridicate pentru majoritatea companiilor din Germania”, a declarat președintele Camerei de Comerț, Peter Adrian, într-un interviu cu cotidianul „Rheinische Post”.
Totodată, Germania „nu și-a asigurat încă” securitatea aprovizionări cu energie, a mai susținut Adrian, care crede că în circumstanțele actuale, nu ar trebui să se renunțe la vreo sursă de energie.
Faptul că ultimele centrale sunt decuplate definitiv sâmbătă de la rețea este în sine o amânare pentru că planul guvernului de la Berlin era să le închidă în decembrie anul trecut.
Războiul din Ucraina și criza energetică severă pe care a provocat-o au determinat autoritățile să lase să mai funcționeze peste iarnă.
În toate aceste luni, Germania a construit rapid mai multe terminale pentru gaz lichefiat la Marea Baltică și Marea Nordului, a mărit producția de energie regenerabilă și a făcut rezerve de gaze, mult peste nivelul anilor trecuți.
Ministrul german al economiei, ecologistul Robert Habeck a asigurat recent că în aceste condiții, securitatea energetică a Germaniei este asigurată. Iar decizia de a renunța la centralele atomice este ireversibilă, a mai spus Habeck luni, 10 aprilie, într-un interviu cu publicațiile concernului media „Funke”.
„Cele trei centrale care se închid erau oricum vechi” a continuat Habeck iar „construcția de noi centrale este exclusă, oricum investiția în noi centrale nu a fost niciodată o afacere bună” a mai susținut ministrul german al economiei.
„Până în 2030 vom avea 80% energie regenerabilă” a mai anunțat Habeck, care însă nu a vorbit despre cărbune, sursă de energie care anul trecut și-a mărit ponderea, arată datele publicate săptămâna trecută de Biroul Federal pentru Statistică.
În 2022, peste 33% din energie provenea din cărbune, față de numai 30% cu un an mai devreme. Este și cea mai importantă sursă acum, urmată de energia eoliană, peste 24% și cea obținută din parcurile fotovoltaice, 10,6%.
Gazele naturale furnizează peste 11% din energia necesară iar centralele nucleare au scăzut la jumătate, de la peste 12 %, la 6% în 2022.
Dus - întors cu energia atomică
Germania a avut mereu o atitudine ambiguă față de energia nucleară, remarcă și DW într-un comentariu, în care reamintește, de exemplu, că la începutul anilor 90 ai secolului trecut, în Germania funcționau 19 centrale nucleare, care furnizau aproximativ o treime din energia electrică.
În 1998 însă, noul guvern de centru-stânga format din social-democrați și partidul Verzilor/Ecologiști a decis să se despartă treptat de energia nucleară, un obiectiv de lungă durată al Verzilor. Partidul s-a coagulat în anii 1980 în ceea ce era atunci Germania Federală, în jurul criticii la adresa armelor nucleare și a centralelor atomice, totul pe fundalul Războiului Rece.
Din 2002, în Germania nu s-au mai construit noi centrale nucleare.
În 2010, guvernul de coaliție de centru-dreapta condus de Angela Merkel a decis însă ca exploatarea centralelor existente să fie prelungită cu 14 ani, politică la care a renunțat definitiv un an mai târziu, după accidentul de la centrala atomică japoneză de la Fukushima. Atunci s-a decis ca Germani să închidă toate centralele nucleare până în 2022 – așa că s-ar putea spune că aproape toate partidele parlamentare germane au sprijinit într-un moment sau altul renunțarea la energia atomică.
Fukushima: 10 ani de la dezastrul nuclear
Închiderea ultimelor trei centrale este prevăzută în acordul de guvernare al actualei alianțe tripartite, condusă de social-democratul Olaf Scholz.
Dubii și contraargumente
Războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale impuse Moscovei, au privat însă Germania de principalul său furnizor de energie fosilă: Rusia. Au urmat inflația, explozia prețurilor pentru căldură și electricitate, scumpirea carburanților. Și lumea a început să se întrebe dacă renunțarea la energia nucleară este înțeleaptă.
Imediat după accidentul nuclear de la Fukushima, marea majoritate a germanilor era pentru renunțarea treptată la centralele nucleare, reamintește DW.
În august 2022 însă, peste 80% din germani erau pentru prelungirea vieții ultimelor trei centrale atomice, arăta sondajul realizat de postul german de televiziune ARD.
Mai apare aspectul emisiilor de CO2, încă un motiv ca unii să pună sub semnul întrebării renunțarea la energia nucleară. Mai ales dacă asta înseamnă, cum s-a întâmplat în 2022, mai mult cărbune.
Centralele nucleare produc 117 de grame de emisii de CO2 pe kilowatt-oră, conform grupului antinuclear olandez WISE, în timp ce arderea lignitului, un tip de cărbune, produce peste 1.000 de grame de emisii de CO2 pe kilowatt-oră.
