Germania închide ultimele trei centrale nucleare | 80% energie regenerabilă, până în 2030
Germania închide pe 15 aprilie 2023 ultimele trei centrale nucleare, una dintre ele fiind centrala Emsland, din apropiere de Lingen, nordul Germaniei (foto arhivă)
Germania se desprinde de energia atomică, așa cum a promis, mai limpede ca oricând, după dezastrul nuclear din 2011 de la Fukushima, din Japonia.
În curând, vor fi dezactivate ultimele trei centrale nucleare germane încă funcționale – iar asta în ciuda obiecțiilor că Berlinul ar merge contra curentului pro-nuclear declanșat în alte țări din UE mai ales de impactul energetic al războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Ultimele trei centrale nucleare, Emsland, Isar 2 și Neckarwestheim 2, urmează să fie închise sâmbătă dar mulți experți, între care cei de la Camera de Comerț și Industrie, avertizează că ar putea să apară blocaje în alimentarea cu energie iar prețurile ar putea să crească, pe fundalul războiului din Ucraina și a crizei energetice pe care a provocat-o.
„În ciuda ieftinirii gazelor naturale, costurile pentru energia rămân ridicate pentru majoritatea companiilor din Germania”, a declarat președintele Camerei de Comerț, Peter Adrian, într-un interviu cu cotidianul „Rheinische Post”.
Totodată, Germania „nu și-a asigurat încă” securitatea aprovizionări cu energie, a mai susținut Adrian, care crede că în circumstanțele actuale, nu ar trebui să se renunțe la vreo sursă de energie.
Faptul că ultimele centrale sunt decuplate definitiv sâmbătă de la rețea este în sine o amânare pentru că planul guvernului de la Berlin era să le închidă în decembrie anul trecut.
Războiul din Ucraina și criza energetică severă pe care a provocat-o au determinat autoritățile să lase să mai funcționeze peste iarnă.
În toate aceste luni, Germania a construit rapid mai multe terminale pentru gaz lichefiat la Marea Baltică și Marea Nordului, a mărit producția de energie regenerabilă și a făcut rezerve de gaze, mult peste nivelul anilor trecuți.
Cancelarul Olaf Scholz, ministrul economiei Robert Habeck și ministrul de finanțe Christian Lindner la inaugurarea terminalului de gaz lichefiat de la Wilhelmshaven, Germania, 17 decembrie 2022
Ministrul german al economiei, ecologistul Robert Habeck a asigurat recent că în aceste condiții, securitatea energetică a Germaniei este asigurată. Iar decizia de a renunța la centralele atomice este ireversibilă, a mai spus Habeck luni, 10 aprilie, într-un interviu cu publicațiile concernului media „Funke”.
„Cele trei centrale care se închid erau oricum vechi” a continuat Habeck iar „construcția de noi centrale este exclusă, oricum investiția în noi centrale nu a fost niciodată o afacere bună” a mai susținut ministrul german al economiei.
„Până în 2030 vom avea 80% energie regenerabilă” a mai anunțat Habeck, care însă nu a vorbit despre cărbune, sursă de energie care anul trecut și-a mărit ponderea, arată datele publicate săptămâna trecută de Biroul Federal pentru Statistică.
În 2022, peste 33% din energie provenea din cărbune, față de numai 30% cu un an mai devreme. Este și cea mai importantă sursă acum, urmată de energia eoliană, peste 24% și cea obținută din parcurile fotovoltaice, 10,6%.
Gazele naturale furnizează peste 11% din energia necesară iar centralele nucleare au scăzut la jumătate, de la peste 12 %, la 6% în 2022.
Germania a avut mereu o atitudine ambiguă față de energia nucleară, remarcă și DW într-un comentariu, în care reamintește, de exemplu, că la începutul anilor 90 ai secolului trecut, în Germania funcționau 19 centrale nucleare, care furnizau aproximativ o treime din energia electrică.
În 1998 însă, noul guvern de centru-stânga format din social-democrați și partidul Verzilor/Ecologiști a decis să se despartă treptat de energia nucleară, un obiectiv de lungă durată al Verzilor. Partidul s-a coagulat în anii 1980 în ceea ce era atunci Germania Federală, în jurul criticii la adresa armelor nucleare și a centralelor atomice, totul pe fundalul Războiului Rece.
Din 2002, în Germania nu s-au mai construit noi centrale nucleare.
În 2010, guvernul de coaliție de centru-dreapta condus de Angela Merkel a decis însă ca exploatarea centralelor existente să fie prelungită cu 14 ani, politică la care a renunțat definitiv un an mai târziu, după accidentul de la centrala atomică japoneză de la Fukushima. Atunci s-a decis ca Germani să închidă toate centralele nucleare până în 2022 – așa că s-ar putea spune că aproape toate partidele parlamentare germane au sprijinit într-un moment sau altul renunțarea la energia atomică.
Fukushima: 10 ani de la dezastrul nuclear
1/28O fotografie compusă din patru capturi video din 14 martie 2011. Ele redau în succesiune cronologică explozia complexului nuclear Fukushima Daiichi. O explozie de hidrogen a zguduit centrala nucleară, autoritățile străduindu-se să prevină colapsul și explozia structurii după cutremurul masiv și tsunamiul care avuseseră loc cu trei zile înainte.
2/28Fumul care se ridică deasupra portului Tagajo a fost provocat de incendiile izbucnite în zona portuară, prefectura Miyagi, pe 13 martie 2011, după puternicul cutremur și tsunamiul care i-a urmat pe 11 martie.
6/28Cadre medicale în costume de protecție verifică nivelul de radiații al copiilor veniți din zona de evacuare, în apropierea centralei nucleare Fukushima Daini din Koriyama, Japonia, 13 martie 2011.
8/28Casele au fost efectiv măturate de uriașul tsunami provocat de puternicul cutremur care a zguduit orașul Natori din nord-estul Japoniei, 11 martie 2011.
9/28O femeie plângând pe o stradă din centrul orașului Natori, prefectura Miyagi din nordul Japoniei, 13 martie 2011, localitate distrusă de catastrofă. Cutremurul cu magnitudine 9 și tsunamiul de mari proporții produs de acesta au ucis aproape 16 000 de locuitori de pe coasta de nord-est a Japoniei. Uriașul val oceanic de 10 metri a măturat tot ce i-a stat în cale, inclusiv case, nave, mașini și anexe agricole.
10/28Un băiat cu mască pe față trece pe lângă rafturile aproape goale ale unui supermarket din orașul Akita aflat în nord-vestul țării, pe 15 martie 2011. Psihoza cumpărăturilor cuprinsese întreaga țară după cutremurul și tsunamiul din 11 martie din estul Japoniei, precum și după criza nucleară declanșată în prefectura Fukushima. Criza nucleară a Japoniei a atins momente critice pe 15 martie, când două explozii au zguduit reactoarele atomice afectate de cutremur, producând incendii de mari proporții și emisii de radiații cu mult peste normal.
11/28La un centru de asistență socială din Yonezawa, în nordul Japoniei, la aproape o sută de kilometri de centrala nucleară Fukushima, un medic testează o fată pentru a identifica posibila contaminare cu radiații nucleare nocive, 21 martie 2011.
12/28Kunio Shiga se plimbă pe lângă casa sa din Minami Soma, prefectura Fukushima, nord-estul Japoniei, vineri, 8 aprilie 2011, în interiorul zonei de evacuare acum pustie. Zona a fost stabilită pe o rază de 20 de kilometri în jurul centralei nucleare Fukushima Daiichi. Bărbatul în vârstă de 75 de ani a rămas singur, blocat în ferma sa, după ce nimicitorul tsunami a lovit regiunea, cu aproape o lună mai înainte.
13/28Foc și fum în zona unei clădiri folosite pentru prelevarea de probe din apa de mare lângă reactorul nr. 4 al centralei nucleare Fukushima Daiichi de la Tokyo Electric Power Co. din prefectura Fukushima pe 12 aprilie 2011.
14/28Clădirea reactorului nuclear central Fukushima Daiichi nr.4 de la Centrala Electrică Tokyo (TEPCO) Co., din Fukushima, nordul Japoniei, 15 aprilie 2011.
15/28Navele de pescuit au fost târâte pe uscat de tsunamiul devastator și în districtul Shishiori, orașul portuar Kesennuma, din prefectura Miyagi, nordul Japoniei, localitate distrusă de foc și de seism. Fotografie din 28 aprilie 2011.
16/2826 mai 2011 - În Namie, prefectura Fukushima, la 20 km de centrala nucleară afectată de cutremur, localnicii se roagă pentru victimele cutremurului și tsunamiului din 11 martie.
17/28Imagine de la înălțime a centralei din Fukushima și a containerelor de stocare a apei contaminate, într-o fotografie făcută pe 20 august 2013. În august, TEPCO a spus că 300 de tone de apă s-au scurs dintr-unul din rezervoare.
18/28Cu măști pe figură și costume de protecție albe, Yuzo Mihara (stânga) și soția sa Yuko sunt fotografiați pe o stradă pustie din orașul Namie, prefectura Fukushima, Japonia, 22 februarie 2013, în zona de protecție nucleară din Fukushima. După cutremurul, tsunamiul și dezastrul nuclear din 11 martie 2011, zeci de mii de oameni și-au pierdut casele și locuiesc încă în case temporare.
19/28Vehiculele distruse au rămas pe câmpul de stuf din Namie, doi ani după tsunamiul și cutremurul din 11 martie 2011, în apropierea centralei nucleare Fukushima Dai-ichi de la TEPCO, în prefectura Fukushima.
20/28Chiyoko Hirata (a doua din stânga) își omagiază părinții, Choji și Yoriko Suzuki, împreună cu sora ei mai mare Hisako Matsuda (stânga) în ce a mai rămas în picioare din livingul casei părintești, în fața propriei sale case distruse în cartierul Ukedo, devastat de tsunami, în orașul cu acces restricționat Namie, prefectura Fukushima, nordul Japoniei, la cinci kilometri nord de centrala nucleară Fukushima Daiichi, 11 martie 2014.
21/28Muncitori îmbrăcați în costume speciale și cu măști de protecție pe figură lucrează la decontaminare adunând în pungi mari de plastic solul iradiat, frunze și resturi într-o operațiune de decontaminare a orașului Tomioka, prefectura Fukushima, în apropierea centralei nucleare Fukushima Daiichi. Fotografia a fost făcută pe 24 februarie 2015.
22/28Oamenii se roagă pentru victimele cutremurului din 11 martie 2011 la un cenotaf din Namie, prefectura Fukushima, nord-estul Japoniei, 11 martie 2019, ziua când s-au comemorat opt ani de la cutremurul cu magnitudinea 9,0 și de la tsunamiul declanșat de acesta care a devastat nord-estul Japoniei și a declanșat un dezastru nuclear la centrala nucleară Fukushima Daiichi. Ultimele rapoarte oficiale afirmă că cutremurul și tsunamiul au ucis 15.897 de oameni. Alte 2553 de persoane sunt încă date dispărute.
23/28Yuya Hatakeyama, un oficial al orașului Tomioka, trece pe lângă un loc de depozitare temporară pentru saci de resturi și deșeuri radioactive. El conduce reporterii AP printr-o zonă care încă nu a fost redată locuitorilor din orașul Tomioka, prefectura Fukushima, nord-estul Japoniei, vineri, 26 februarie 2021. Hatakeyama a fost forțat să părăsească regiunea pe când era elev de liceu de 14 ani. El s-a întors în oraș ca funcționar debutant. Acum, la vârsta de 24 de ani, Hatakeyama vrea să ajute la refacerea comunității și la revenirea locuitorilor din mult-încercatul oraș.
24/28În această fotografie făcută pe 27 februarie 2021, reverendul Akira Sato, îmbrăcat în costum de protecție, se află în fața vechii clădiri a Bisericii Baptiste Biblice din Fukushima din zona de excludere a localității Tomioka, prefectura Fukushima - zonă „interzisă” după dezastrul nuclear din 2011. La zece ani după ce puternicul cutremur a declanșat un tsunami care a compromis sistemele de răcire de la fabrica din apropiere Fukushima Daiichi, din Biserica Baptistă Biblică din Fukushima nu a mai rămas decât fațada.
25/28Naoto Matsumura își îngrijește câinii și dă un interviu reporterilor de la The Associated Press pe terenul său agricol din localitatea Tomioka, prefectura Fukushima, nord-estul Japoniei, vineri, 26 februarie 2021.
26/28O secțiune a unui reactor de la centrala nucleară Fukushima Daiichi din Tokyo Electric Power Company (TEPCO), grav avariată în cutremurul din 2011, în orașul Okuma, prefectura Fukushima, februarie 2021.
Închiderea ultimelor trei centrale este prevăzută în acordul de guvernare al actualei alianțe tripartite, condusă de social-democratul Olaf Scholz.
Dubii și contraargumente
Războiul din Ucraina și sancțiunile internaționale impuse Moscovei, au privat însă Germania de principalul său furnizor de energie fosilă: Rusia. Au urmat inflația, explozia prețurilor pentru căldură și electricitate, scumpirea carburanților. Și lumea a început să se întrebe dacă renunțarea la energia nucleară este înțeleaptă.
Imediat după accidentul nuclear de la Fukushima, marea majoritate a germanilor era pentru renunțarea treptată la centralele nucleare, reamintește DW.
În august 2022 însă, peste 80% din germani erau pentru prelungirea vieții ultimelor trei centrale atomice, arăta sondajul realizat de postul german de televiziune ARD.
Mai apare aspectul emisiilor de CO2, încă un motiv ca unii să pună sub semnul întrebării renunțarea la energia nucleară. Mai ales dacă asta înseamnă, cum s-a întâmplat în 2022, mai mult cărbune.
Centralele nucleare produc 117 de grame de emisii de CO2 pe kilowatt-oră, conform grupului antinuclear olandez WISE, în timp ce arderea lignitului, un tip de cărbune, produce peste 1.000 de grame de emisii de CO2 pe kilowatt-oră.
Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.
