Convieţuirea cu persoane, stabilite în ultimii ani în Germania, este apreciată pozitiv de către majoritatea locuitorilor Republicii Federale. Această constatare rezultă dintr-un studiu al Consiliului Experţilor al Fundaţiilor Germane pentru Integrare şi Migrare (Sachverständigenrat Deutscher Stiftungen für Integration und Migration). Din aşa numitul „barometru al integrării”, dat publicităţii de către Consiliul amintit, se desprinde că aproximativ 64 la sută dintre germani şi aproape 69 la sută dintre migranţi consideră integrarea drept o reuşită. Studiul mai demonstrează că dezbaterea aprinsă legată de migranţi nu a influenţat negativ opinia cetăţenilor. Comentînd atmosfera legată de tema migraţiei, Annette Widman-Mauz, care răspunde din partea guvernului federal de problematica integrării, a declarat radiodifuziunii publice:
„În comparaţie cu anul 2015, clima integrării a rămas la acelaşi nivel înalt. Asta este un semn bun. Cea mai mare parte a populaţiei are o perspectivă pozitivă faţă de migraţie şi refugiaţi şi este de părere că migraţia şi refugiaţii îmbogăţesc Germania din punct de vedere cultural şi contribuie la succesele economice ale ţării.”
Dacă cineva apreciază negativ sau pozitiv clima integrării din Germania depinde, în primul rînd, de experienţe personale, dar şi de relatările din mass-media sau de discuţiile răspîndite prin intermediul reţelelor de socializare.
De remarcat este faptul că aprecierile negative vin din partea unui segment al populaţiei care nu are contacte cu străinii sau doar contacte sporadice.
Semnificative în acest context sînt şi părerile strămutaţilor etnici germani din estul Europei.
De la începutul anilor 1950 s-au repatriat circa 4,5 milioane de etnici germani, sosiţi din răsărit. Astăzi numărul acestora este de aproximativ 2,9 milioane. Cei mai mulţi dintre ei au sosit din fostele republici sovietice, dar şi din Polonia, România sau Ungaria. 50 la sută din aceste segment este de părere că refugiaţii ameninţă prosperitatea economică a Germaniei. Procentajul negativ cel mai ridicat a fost înregistrat în rîndurile strămutaţilor din Kazahstan. 64 la sută dintre etnicii germani sosiţi din Kazahstan văd în refugiaţi o ameninţare economică, pe cînd germanii veniţi din alte ţări est-europene consideră doar într-o proporţie de 38 la sută că migranţii şi refugiaţii sînt un pericol.
Studiul reliefează şi atitutudinea populaţiei faţă de aşa numitul voal islamic. Într-o proporţie de 58 la sută, germanii sînt de părere că profesoarele sau angajatele unor instituţii publice, de religie musulmană, să nu poarte un batic în timpul serviciului. Cetăţenii germani de religie musulmană, în schimb, care au fost consultaţi de către autorii studiului au o părere opusă. 79 la sută dintre cei originari din Turcia şi 61 la sută dintre migranţi din alte părţi ale lumii sînt pentru purtarea baticului.
