Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a cerut luni înființarea unui tribunal internațional special pentru a urmări penal liderii ruși în legătură cu invazia Moscovei în Ucraina.
Este nevoie de „un tribunal care să-i poată investiga și judeca pe liderii ruși", a declarat Baerbock într-un discurs de deschidere la Academia de Drept Internațional de la Haga, unde se află sediul Curții Penale Internaționale.
Guvernul ucrainean este îngrijorat, pe bună dreptate, de faptul că Rusia nu poate fi urmărită pentru agresiunea sa în fața CPI, a spus ea, deoarece aceasta se poate ocupa doar de cazurile în care reclamantul și pârâtul sunt membri ai curții sau dacă un caz este trimis de Consiliul de Securitate al ONU.
Rusia nu este membră a CPI și, fiind una dintre cele cinci puteri mondiale care sunt membri permanenți cu drept de veto în Consiliul de Securitate, ar bloca probabil orice sesizare a CPI.
„Am vorbit despre colaborarea cu Ucraina și cu partenerii noștri în legătură cu ideea de a înființa un tribunal special pentru crime de agresiune împotriva Ucrainei”, a declarat Baerbock, adăugând că un astfel de organism și-ar putea deriva jurisdicția din dreptul penal ucrainean. Acesta ar putea fi completat cu elemente internaționale, „într-un loc din afara Ucrainei, cu sprijin financiar din partea partenerilor și cu procurori și judecători internaționali, astfel încât imparțialitatea și legitimitatea să fie garantate”, a spus ea.
Ucraina, Uniunea Europeană și Olanda au susținut în mod public ideea unui tribunal special. Rusia, care își numește acțiunile sale în Ucraina o „operațiune militară specială”, a negat acuzațiile de crime de război, inclusiv țintirea deliberată a civililor ucraineni, dintre care mii au fost uciși.
Cu toate acestea, procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a avertizat cu privire la potențialul de fragmentare juridică și a declarat că tribunalul său este, de fapt, cel mai bine plasat pentru procesele care implică crime de agresiune, deoarece statele membre ar putea remedia „lacunele care, se spune, ar exista”.
În timpul unei conferințe de presă care a avut loc mai târziu în cursul zilei, Baerbock a abordat informațiile ucrainene cu privire la copiii deportați în Rusia și dați spre adopție acolo.
„Rusia trebuie să dea socoteală pentru locul unde se află acești copii”, a declarat ministrul, în timp ce omologul său olandez, Wopke Hoekstra, a declarat că acești copii trebuie aduși acasă și că practica Rusiei de a-i deporta trebuie să înceteze.
Galerie foto | Groapă comună cu 440 de cadavre, descoperită la Izium, recent eliberat de sub ocupația rusească
ONU: Bilanțul victimelor civile din Ucraina a trecut de 7000 de morți
Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a anunțat ieri că peste 7000 de civili au fost uciși în Ucraina de când Rusia a invadat țara vecină în februarie anul trecut
„Cele mai multe dintre victimele civile înregistrate sunt o consecință a utilizării armelor explozive cu efecte în zone extinse, inclusiv bombardamente cu artilerie grea, sisteme de rachete cu lansare multiplă, rachete și lovituri aeriene", se arată într-un comunicat al OHCHR.
Biroul ONU pentru drepturile omului a precizat că a confirmat 7031 de morți civili, dar crede că numărul real al victimelor este „cu mult mai mare”, având în vedere că multe rapoarte nu au fost încă confirmate și că zonele în care au loc lupte intense sunt inaccesibile.
Cele mai multe dintre decesele înregistrate în rândul civililor (conform cifrelor provizorii, 6536) au avut loc în zonele din Ucraina aflate sub controlul guvernului de la Kiev, față de 495 înregistrate în zonele controlate de Rusia. OHCHR nu a atribuit responsabilitatea pentru aceste decese.
Ucraina spune că numărul civililor uciși ar putea fi de ordinul zecilor de mii. Ambele țări neagă că ar fi vizat civili.
