Numărul violenţelor extremiste de dreapta a crescut. Asta a rezultă din noul Raport al Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (Verfassungsschutz – precum se numeşte serviciul de informaţii din Germania), raport prezentat de ministrul de interne, Thomas de Maizière, la Berlin.
În cursul anului trecut au fost înregistrate 1.600 de acţiuni violente, comise de persoane care aparţin scenei radicale de dreapta. În comparaţie cu anul precedent, 2015, s-a constatat o creştere de 14 procente. De asemenea, raportul menţionează şi numărul persoanelor care activează în diverse organizaţii, asociaţii sau partide considerate extremiste de dreapta. Se precizează că este vorba despre 23.000 de persoane. Cel puţin 50 la sută dintre aceste persoane sînt considerate drept violente.
Pe lîngă o serie de grupuri radicale de dreapta, Oficiul se ocupă pentru prima dată şi de aşa numiţii „Cetăţeni ai Reichului”. Este vorba despre o categorie specială de extremişti de dreapta care nu recunosc Germania actuală. Cei aproximativ 12.000 de „cetăţeni ai Reich-ului” resping legitimitatea statului german, Constituţia federală, pledează pentru refacerea graniţelor din 1939 şi se opun autorităţilor de stat, recurgind şi la mijloace violente. Asta s-a văzut în urma unor incidente în care un aşa numit „cetăţean al Reich-ului” a tras asupra poliţiei, care a decoperit în casa acestuia muniţii şi arme. Din 2016, gruparea este urmărită de către autorităţile germane, care pînă la incidentul amintit a ignorat activitatea ei.
Raportul cuprinde şi un amplu capitol în care se vorbeşte despre acţiunile unor extremişti de stînga. În ceea ce priveşte numărul violenţelor extremiste de stînga, s-a constatat o scădere, deşi numărul persoanelor care activează în cadrul acestor structuri politice a crescut cu 7 procente faţă de anul precedent. În Raport se vorbeşte despre 28.500 de persoane aparţinînd scenei radicale de stînga.
Referitor la potenţialul islamist, Raportul reţine şi în acest caz o creştere. Este vorba mai ales de aşa numiţii „salafişti” care resping democraţia occidentală şi statul de drept. Din rîndurile acestei categorii radicalizate se recrutează şi djihadiştii, gata să comită acţiuni teroriste sau să se înroleze în formaţiunile de luptă ale aşa numitului Stat Islamic (ISIS).
În ceea ce priveşte spionajul, Raportul aminteşte de activitatea susţinută a serviciului secret turc. Acesta a încercat nu numai să recruteze agenţi în Germania, ci să şi influenţeze politic pe etnicii turci care trăiesc aici.
Alte agenturi de spionaj care au Germania în vizor sînt cele din Federaţia Rusă, China şi Iranul.
Criminalităţii cibernetice i se dedică în acest Raport o importanţă specială. Asta pentru că reţeaua globală a Internetului este folosită atît de extremişti politici, cît şi de serviciile de spionaj.
