Vasile Botnaru în dialog cu istoricul și analistul politic Gheorghe Cojocaru care comentează implicațiile recentei Conferințe a donatorilor pentru R. Moldova, care a avut loc la Berlin.
Gheorghe Cojocaru: „Este o premieră în istoria ultimelor trei decenii când Germania găzduiește o înaltă conferință internațională, având pe agendă chestiunea susținerii Republicii Moldova în contextul complicat al consecințelor cauzate de războiul din Ucraina, și nu doar diferendul transnistrean, care a mai fost abordat în cabinetele de la Berlin. Conferința internațională de la Berlin are loc în anul în care se vor împlini 50 de ani de când în cadrul politicii răsăritene a cancelarului Willy Brandt a fost semnat Tratatul de bază între cele două Germanii, ceea ce a avut un impact puternic asupra evoluțiilor din fostul spațiu sovietic.”
Europa Liberă: La Chișinău s-a comunicat că spre capitala Germaniei ar putea pleca guvernul in corpore, până la urmă au participat prim-ministra Natalia Gavrilița și ministrul de externe Nicu Popescu. De altfel, ne amintim că pe timpuri când cineva dintre guvernanți pleca peste hotare, opoziția îl acuza imediat de turism prin Europa pe banii statului. Haideți să vedem dacă mai sunt valide asemenea acuzații și să ne spuneți ce a adus în pușculiță prim-ministra Gavrilița.
Gheorghe Cojocaru: „Mai întâi, conferința de la Berlin reprezintă o inițiativă comună a României, Germaniei, care deține președinția G7, și Franței, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, iar cei trei miniștri de externe – Bogdan Aurescu, Annalena Baerbock și Jean-Yves Le Drian – au discutat cu reprezentanții guvernării de la Chișinău și împreună cu donatorii din peste 40 de țări au adoptat o serie de măsuri pentru ajutorarea Republicii Moldova în plină criză social-economică și umanitară. În jur de 700 de milioane de euro vor fi alocate guvernului de la Chișinău pentru reducerea vulnerabilităților energetice, combaterea corupției, asistarea refugiaților din Ucraina, pentru managementul frontierelor și întărirea capacităților economice ale statului. Acest sprijin va cunoaște o dezvoltare în viitor, un nou pachet de asistență constând din cărbune, țiței și alte ajutoare necesare fiind în curs de examinare. Prin urmare, revenind la acuzațiile de turism prin Europa pe banii publici și ținând cont de rezultatele conferinței de la Berlin, ar trebui să le urăm actualilor guvernanți mai multe turnee de acest fel prin marile capitale europene și ale lumii.”
Europa Liberă: Mă întorc la gestul afectuos al Berlinului față de Republica Moldova, care mai de mult își trage după ea trena reputațională de țară săracă de la periferia Europei. De unde și până unde s-a oferit Europa s-o ajute anume acum, pornind motorul nemțesc? Cum vă explicați convocarea acestei conferințe pentru sprijinirea predilectă a Republici Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Pentru europeni, investițiile în asemenea state din vecinătatea imediată a Uniunii Europene, cum este și Republica Moldova, au un sens aparte: se dă o mână de ajutor necesar pentru dezvoltarea societăților respective și, totodată, se investește și în interesul propriu european de stabilitate și predictibilitate a zonei de frontieră.
Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian spunea la Berlin că în condițiile actuale, generate de războiul din Ucraina, trebuie întărită securitatea Republicii Moldova, pentru că astfel se consolidează și securitatea Europei. Asupra necesității de a asigura securitatea energetică a Moldovei au arătat și Annalena Baerbock, și Bogdan Aurescu, iar guvernul român susține în prezent interconectarea între cele două maluri de Prut în interiorul sistemului electric european și diversificarea aprovizionării cu gaze naturale a populației din Republica Moldova. De asemenea, faptul că autoritățile de la Chișinău au depus cererea de aderare la Uniunea Europeană și rămân plenar angajate pe această cale, că demonstrează o atitudine realmente europeană în gestionarea crizei refugiaților ucraineni reprezintă momente de referință pentru factorii occidentali la luarea deciziilor de a susține Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ați pomenit depunerea cererii de aderare la Uniunea Europeană în trioul Georgia-Ucraina-Moldova. Putem pune pe același raft aceste două evenimente – depunerea cererii de aderare și conferința filantropică de la Berlin? Ce ar fi să urmeze după asta?
Gheorghe Cojocaru: „Va urma, după cum se vede, instituționalizarea pe o bază permanentă a acestei inițiative, iar ministrul de externe al României Bogdan Aurescu a și anunțat că o a doua reuniune a „Platformei de sprijin pentru Republica Moldova” va avea loc la București. România a pledat și cu prilejul reuniunii de la Berlin în favoarea recunoașterii clare a perspectivei europene pentru Republica Moldova și pentru constituirea unui Grup de sprijin la nivelul Comisiei Europene, care să contribuie la o mai bună coordonare a asistenței pentru Republica Moldova. Privite în ansamblu, rezultatele reuniunii de la Berlin pot fi evaluate ca un obiectiv de etapă important, atins în procesul de integrare europeană, care promite să aibă un impact bun asupra vieții oamenilor în aceste vremuri complicate.”
