Linkuri accesibilitate

Gh. Cojocaru: Crizele politice își trag rădăcinile din specificul „solului” moldovenesc


Istoricul Gheorghe Cojocaru analizează crizele politice din R. Moldova alături de jurnalista Valentina Ursu.

Gh. Cojocaru: Crizele politice își trag rădăcinile din realitățile și specificul „solului” moldovenesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:31 0:00
Link direct

Gheorghe Cojocaru: „Perioadele de criză cu numeroasele și enormele lor dificultăți sunt, dintr-o perspectivă anume, adevărate examene pentru statele și societățile actuale luate în ansamblu, dar mai ales pentru instituțiile de bază și actorii politici cu responsabilități și pretenții de reprezentativitate socială. În cele aproape trei decenii de independență de stat, Republica Moldova a trecut prin mai multe crize, fiecare cu specificul, soluțiile și urmările sale.”

Europa Liberă: Aceste crize la care va referiți ar trebui inventariate, analizate din perspectiva zilei de astăzi, când, iată, această pandemie de COVID-19 face ravagii, când criza economică scoate lumea în stradă la proteste. Dar mai întâi, cum apar crizele și pe care le-ați scoate în prim-plan?

Gheorghe Cojocaru: „Ieșirea din captivitatea sistemului socialist și trecerea la economia de piață și la sistemul democratic au pus începuturile acestor experiențe dramatice acumulate în faze de criză.

Războiul de la Nistru a generat cea mai mare criză umanitară și a lăsat traume adânci în mentalul colectiv...

În plan strict economic, a urmat criza financiară din 1998, cea din 2008 și, iată, criza din zilele de astăzi. În plan politic, după micile crize constituționale de după 1994, s-a atestat criza din 2001, când s-a încercat o revenire la sistemul prezidențial de conducere, mișcarea de protest din 2003, revolta tinerilor din 2009, ieșirea din scenă a oligarhului Vlad Plahotniuc în 2019 și impasul politic recent. Dacă crizele economice au ca sursă perturbările din sistemul economic mondial, cele cu caracter politic își trag rădăcinile din realitățile și specificul solului moldovenesc.”

Europa Liberă: Și ce învățăminte ar putea fi preluate din experiența crizelor prin care a trecut societatea moldavă?

Gheorghe Cojocaru: „Fiecare criză se produce într-un context anume și conține elemente noi, necunoscute anterior, dar victima și ținta acestora rămâne întotdeauna societatea și individul ca parte a corpului mare social.

Ar trebui ca acest fenomen al crizelor să fie cunoscut nu numai în plan cognitiv-teoretic, dar și la nivelul instituțiilor cărora le revine tot greul depășirii efectelor devastatoare ale crizelor. Memoria instituțională însă nu pare să fie o preocupare pentru administrațiile publice centrale sau locale, astfel că, mai de fiecare dată, roata trebuie inventată din nou.”

Europa Liberă: Din observațiile experților, actualmente se suprapun două crize: criza politică și criza pandemică. Dar cum se depășește această stare de incertitudine?

Gheorghe Cojocaru: „Criza provocată de pandemie este prima după războiul din 1992 care produce mii de victime. Pentru combaterea pandemiei s-au inventat medicamente și vaccinuri care au început deja să fie livrate și în Republica Moldova. Se pot găsi soluții și pentru redresarea economiei, pentru aplanarea crizei politice însă, deocamdată, nimeni n-a inventat nimic, ceea ce este un semn că actuala criza politică care, mai devreme sau mai târziu se va încheia, într-un fel sau altul, nu va fi ultima în viața politică de la Chișinău.”

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG