Linkuri accesibilitate

Gh. Cojocaru: „Deschiderea pieței europene a generat efecte economice și sociale benefice în plan intern”


La aniversarea Parteneriatului estic la Bruxelles

Un comentariu săptămînal în dialog, pe tema beneficiilor Parteneriatului Estic la aniversarea de zece ani a proiectului UE.

Gheorghe Cojocaru
Gheorghe Cojocaru

Gheorghe Cojocaru: „La zece ani de la lansare, Parteneriatul Estic, datorat unei inițiative polono-suedeze, are deja o istorie proprie instituțională, are rezultate în varii domenii de cooperare sub egida Uniunii Europene, rezultate care au marcat evoluția celor șase state membre, precum Republica Moldova, Ucraina și Belarus din estul Europei, ca și a celor trei țări din zona Caucazului – Georgia, Armenia și Azerbaidjan. Toate aceste foste republici sovietice reunite sub umbrela Parteneriatului Estic au luat startul practic din același punct de cooperare cu Uniunea Europeană, pentru ca peste un deceniu fiecare dintre ele să înregistreze scoruri diferite în procesul de apropiere de spațiul civilizațional european.”

Europa Liberă: Dacă v-aș ruga să faceți un clasament, cine ar fi „fruntașii” și cine ar fi „codașii”?

Gheorghe Cojocaru: „Fără vreun dubiu, „fruntașii ” sunt statele care au Acorduri de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană – Ucraina, Republica Moldova și Georgia –, ai căror cetățeni se bucură de un regim de circulație fără vize în spațiul țărilor membre ale Uniunii, iar la alt pol se situează Belarusul, Armenia și Azerbaidjanul.

Înainte de toate, deschiderea pieței europene pentru cele trei state asociate a generat efecte economice și sociale benefice în plan intern, asigurând supraviețuirea unor întregi ramuri economice ale agriculturii, cum este cazul Republicii Moldova, în urma pierderii pieței ruse tradiționale.

Proiectele privind asigurarea securității energetice sau ecologice, realizate sau în derulare astăzi, inclusiv în Republica Moldova au, de asemenea, un impact puternic asupra evoluțiilor din aceste țări.”

Europa Liberă: Politologii uneori sunt tentați să facă o comparație între Grupul țărilor de la Vișegrad și cele din Parteneriatul Estic. Dar cât de justificată este o asemenea comparație?

Gheorghe Cojocaru: „Grupul țărilor de la Vișegrad a fost constituit de Polonia, Ungaria și Cehoslovacia în 1991 cu scopul comun de a se asista reciproc în procesul de integrare europeană și euroatlantică, iar în 1999 trei dintre ele aderau la NATO și în 2004 toate erau admise în Uniunea Europeană. În ceea ce privește statele din Parteneriatul Estic, nu toate dintre acestea împărtășesc o agendă

Autoritățile de la Bruxelles nu se precipită să le ofere fostelor republici sovietice o perspectivă clară, europeană...

euroatlantică și nu toate își doresc să devină membre ale Uniunii Europene. Totodată, nici autoritățile de la Bruxelles nu se precipită să le ofere fostelor republici sovietice o perspectivă clară, europeană, deși cadrul Parteneriatului Estic ar putea fi considerat drept un format pentru omogenizarea și încurajarea aspirațiilor europene.”

Europa Liberă: Acum, dacă ne uităm la cărțile de vizită ale membrilor Parteneriatului, fostele republici sovietice, cu excepția Ucrainei după 2014, sunt membre ale CSI, iar Armenia și Belarusul sunt membre și ale Uniunii Economice Euroasiatice. Cum se împacă aceste apartenențe cu Parteneriatului Estic al Uniunii Europene?

Gheorghe Cojocaru: „Spațiul post-sovietic este un spațiu al paradoxurilor politice și geopolitice dominat de anumite temeri și lecții istorice, unele neînsușite până la capăt, dar din care se extrage cu precădere concluzia de a trăi în pace și cu Estul, și cu Vestul. Această teorie își are adepții prin toate capitalele Parteneriatului Estic, inclusiv la Chișinău, nefiind una care să genereze noi impulsuri și energii în efortul de integrare europeană.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG