Vasile Botnaru stă de vorbă cu Gheorghe Cojocaru care comentează noua criză energetică și impactul acesteia asupra oamenilor obișnuiți.
Gheorghe Cojocaru: „Tema creșterii prețului la gazele pentru consumatorii casnici domină agenda publică la început de an 2022 și, după cum se vede, dat fiind impactul social al acestui fenomen, dezbaterile publice vor fi practic acaparate de subiectul respectiv pe toată perioada rece a anului, cel puțin. Opoziția socialisto-comunistă deja a încălecat acest cal al creșterii în galop a prețurilor și cere convocarea neîntârziată a sesiunii extraordinare a parlamentului, iar oponenții de pe dreapta ai partidului de guvernământ cer capetele unor miniștri și renegocierea contractului semnat anul trecut între Moldovagaz și Gazprom.”
Europa Liberă: Politicienii așa sunt construiți, să folosească para mălăiață, facturile încărcate care au ajuns în cutiile poștale sunt terenul cel mai bun pentru exploatarea sau, cum ați spus Dvs., încălecarea acestui cal. Se cere și demiterea actualei conduceri a Moldovagaz și, mai ales, publicarea contractului încheiat anul trecut cu Gazprom-ul, ca experții să vadă formula care stă la baza calculării prețului. Vedem că însuși viceprim-ministrul Spînu, cel care a negociat anul trecut înțelegerea cu Gazprom-ul, a sugerat necesitatea revizuirii contractului, astfel încât să nu se mai plătească în avans jumătate din gazele consumate, ceea ce pune în dificultate bugetul. Acum să vă întreb – cum credeți Dvs., ce șanse există să se renegocieze contractul cu Gazprom-ul, mai cu seamă după Geneva, după ce experții la unison spun că Rusia folosește tot felul de pârghii pentru a „intimida” Occidentul?
Gheorghe Cojocaru: „Da, într-adevăr, există un context internațional extrem de complicat pe piața energetică, iar așa după cum bine s-a menționat deja în analizele unor experți în materie de la Chișinău sau de către reprezentanții actualei puteri, orice cerință de renegociere a contractului cu Gazprom-ul va fi condiționată politic. Prețul politic care ar putea să i se pretindă Republicii Moldova, fie că s-ar avea în vedere anumite cedări în problema transnistreană sau în privința cursului său proeuropean, ar putea s-o coste mai scump decât creșterile reale ale prețului la gazele livrate din Federația Rusă. Odată semnat contractul cu Gazprom-ul, guvernarea de la Chișinău nu pare să aibă în mânecă vreo ofertă tentantă, cel puțin până la proba contrarie, pentru a obține alte condiții de livrare a gazelor decât cele deja contractate.”
Europa Liberă: Fostul președinte Igor Dodon și partidul său, al socialiștilor, pe care nu l-a abandonat sau, invers, socialiștii nu l-au abandonat pe Igor Dodon, zic, la unison socialiștii o acuză pe Maia Sandu și guvernarea în ansamblu, pentru că nu a mers la Kremlin să discute cu președintele Putin, direct, problema gazelor. Dvs. cum înțelegeți aceste acuzații?
Gheorghe Cojocaru: „Prin aceste acuzații, socialiștii urmăresc să exploateze la maximum un context complicat pentru a reveni în prim-planul politicii. Guvernul a luat la o primă etapă măsurile elementare necesare pentru a atenua impactul majorării prețului la gaze, iar astăzi se caută noi mijloace pentru a nu se ajunge în situația deconectării în plină iarnă de la țeava de gaze. Guvernul a numit în aceste zile un nou ambasador la Moscova, care va trebui să se preocupe la modul cel mai intens de toate problemele acumulate în relațiile cu Federația Rusă, inclusiv să pregătească acea întâlnire la vârf anunțată pentru acest an de ministrul de externe Nicu Popescu. După cum se vede, guvernarea tratează cu maximă importanță pregătirea unei viitoare întâlniri la Moscova, iar președinta Maia Sandu a declarat în repetate rânduri că este dispusă să se întâlnească cu președintele Vladimir Putin.”
Europa Liberă: Doar atunci când va fi un draft de contract sau de înțelegere care să fie semnat, nu de dragul vorbelor, dar și opoziția parlamentară, și extraparlamentară amenință cu proteste de stradă guvernarea actuală și face asta după evenimentele din Kazahstan. Sunt convins că și Dvs. ați întâlnit mulți oameni care sunt gata să pună mâna și ei pe ciocane și furci ca să o facă pe kazahii. Cum credeți Dvs., scenariul de la Almatî se poate repeta la Chișinău sau o copie a acestuia?
Gheorghe Cojocaru: „Clasa politică de la Chișinău ar trebui să tragă rapid învățămintele necesare din ceea ce s-a întâmplat în Kazahstan, mai ales că, în acest context al unui nou val pandemic, o masivă destabilizare socială ar putea pune punct oricărui început de reformă. În această situație, guvernarea ar trebui să fie, cel puțin, cu un pas înaintea evenimentelor, pentru a nu fi surprinsă de avalanșa de probleme și provocări sociale ce vor marca puternic anul care începe.”
