Gheorghe Cojocaru: „În ciuda pandemiei și crizei economice și în condițiile în care despre vaccinarea populației se vorbește mai mult la modul ipotetic, tema alegerilor parlamentare anticipate domină astăzi viața social-politică din Republica Moldova. Un sondaj recent de opinie arată că circa 70 la sută din populație și-ar dori alegeri parlamentare anticipate anul acesta, opțiunile electorale concentrându-se în jurul a patru formațiuni politice, cu Partidul Acțiune și Solidaritate în frunte, urmat de socialiștii lui Igor Dodon, de Partidul „Șor” și de Partidul Nostru. Acesta este deja al doilea sondaj de la începutul anului curent, care conturează imaginea unui viitor parlament în care o eventuală coaliție majoritară între socialiști și Partidul „Șor” nu este deloc exclusă.”
Europa Liberă: Vedem că partidele cu reprezentare parlamentară declară că-și doresc alegeri anticipate, numai că la temperaturi diferite. Cei mai nerăbdători se arată a fi cei din PAS. Alte formațiuni, cum ar fi Partidul Socialiștilor, care vor să dea senzația că ei sunt acarii, au declarat că în iunie va fi scrutinul, în speranța că Maia Sandu să piardă din popularitate. Democrații lui Pavel Filip spun cu jumătate de voce că și-ar dori, iar reprezentantul lor marcant Dumitru Diacov spune pe față că mai bine toate ar rămâne pe loc. Și mai nerăbdătoare să-și încerce capacitățile sunt formațiunile din afara legislativului, unele în fază de constituire, deși sunt conștiente că nu mai reușesc până la startul cursei anticipatelor. Dvs. cum ați portretiza acești actanți ai vieții politice?
Oamenii politici se gândesc cu toții la alegerile viitoare
Gheorghe Cojocaru: „Până la urmă vor avea dreptate cei care cu gândul la un nou parlament nu vor pierde din vedere necesitățile momentului traversat și obiectivele de perspectivă ale societății. Oamenii politici se gândesc cu toții la alegerile viitoare, dar oamenii de stat trebuie să se gândească și la generațiile viitoare, care se grăbesc să plece astăzi din Republica Moldova fără vreo reținere, împrăștiindu-se pe toate meridianele lumii. O eventuală reeditare a configurației actualului parlament în urma unor alegeri anticipate, dacă ar fi să dăm crezare sondajelor de opinie, ar putea genera consecințe nefaste pentru parcursul european al Republicii Moldova. Dintr-un asemenea unghi de vedere, ar trebui de cântărit care sunt mizele reale ale menținerii sau dizolvării unei instituții legislative care oricum are mai puțin de doi ani până la expirarea mandatului.”
Europa Liberă: Președinta Maia Sandu a declarat și ea în repetate rânduri că dorește dizolvarea actualului parlament și organizarea unor alegeri parlamentare anticipate, de fapt, cu lozinca asta pe flamură a câștigat mandatul de șef de stat, oponenții îi reproșează că, vezi Doamne, nu-și onorează acest angajament, deși înțeleg foarte bine că este strânsă la colț de chingile constituționale. Și Maia Sandu a încercat cumva să le slăbească, dar s-a conformat deciziei luate de Curtea Constituțională și a numit un candidat, nu de formă, nu de placaj, ci unul adevărat, aruncând mingea în terenul parlamentului, dacă e să aplicăm termeni sportivi. Cât de rezonabilă este această tactică?
Gheorghe Cojocaru: „Da, mingea este în terenul parlamentului, iar scorul meciului acum se face mai mult la casele de pariuri. Un parlament slab, așa cum este cel de astăzi, cu o majoritate de strânsură, sfâșiat de contradicții și compromis poate fi mai ușor combătut în plan politic, decât o instituție parlamentară cu o legitimitate confirmată în niște alegeri anticipate, dar care va reproduce o majoritate ostilă președinției. Cazul fericit al unei viitoare majorități parlamentare aliate cu instituția prezidențială nu pare a fi cu totul imposibil, dacă se vor întreprinde în prealabil o serie de măsuri care să contribuie la consolidarea forțelor politice proeuropene și, implicit, a electoratului proeuropean.”
Europa Liberă: Dacă tot vorbim de anticipate, eu vă propun să tragem cu ochiul la sondajele de opinie cele mai proaspete care, spre surprinderea publicului, arată că 23 la sută din alegători ar dori să-l vadă prim-ministru pe Vladimir Voronin, după care urmează Pavel Filip și Vlad Plahotniuc, ambii cu câte aproximativ 13 la sută din totalul voturilor exprimate în cadrul sondajului. Unii vor zice că și-a făcut efectul acea discuție controversată privind un premier de formă care să fie dat de-a dura, discuție inițiată de Renato Usatîi, dar totuși e vorba de niște figuri – ex-președintele Voronin sau fostul premier Filip sau ex-magnatul politic Plahotniuc. Dvs. cum explicați asemenea preferințe ale publicului?
Gheorghe Cojocaru: „Într-adevăr, aceste rezultate sunt surprinzătoare, inclusiv probabil pentru președintele comunist sau pentru Vlad Plahotniuc, niște date sociologice din care rezultă că circa 65-70 la sută din electorat ar prefera în fruntea guvernului un reprezentant al stângii, în timp ce de pe partea dreaptă a scenei politice s-ar califica cu un scor de peste 10 la sută doar unul Andrei Năstase. Este semnificativ că în acest sondaj nu se regăsesc fostul prim-ministru Ion Chicu, dar nici primarul de Bălți, Renato Usatîi. În general, în aceste vremuri complicate, oamenii mai curând ar vrea să vadă în funcția de prim-ministru o personalitate puternică, cu autoritate și competență în gestionarea afacerilor publice, care să le redea mai multă încredere în ziua de mâine.”
