Gheorghe Cojocaru: „Tensiune mare pe scena politică de la Chișinău, în creștere evidentă cu fiecare apariție în prim-planul reflectoarelor a primelor persoane în stat. Dacă discursul președintelui Igor Dodon pare să intre deja într-o inerție a rutinei, rotindu-se, în fond, în jurul unora și acelorași teme, legate de nemulțumirile sale privind lipsa prerogativelor constituționale și de aversiunea sa împotriva actualei guvernări, ieșirea recentă la rampă a liderului democrat Vlad Plahotniuc și a prim-ministrului Pavel Filip a adus în atenția publică o serie de elemente de interes major.”
Europa Liberă: Probabil, de data asta vă referiți la propunerea democraților, în special, la propunerea lor de a înscrie în Constituție o normă privind cursul european al Republicii Moldova. Până acum, tot ce lansa Vlad Plahotniuc se executa, fără ezitare. E o directivă clară?
Gheorghe Cojocaru: „Propunerea democraților nu este nouă, ea a mai fost vehiculată în spațiul public, însă nu s-a ajuns până în punctul în care să existe o inițiativă legislativă în acest sens, care să fie formulată de la tribuna parlamentară.”
Europa Liberă: Bine, dar nici propunerea democraților nu are, deocamdată, un ambalaj foarte sigur?
Gheorghe Cojocaru: „Așa este, avem de-a face, deocamdată, cu o declarație de intenții, prin care, probabil, democrații urmăresc să testeze reacțiile opiniei publice, pentru ca ulterior să prezinte și proiectul respectiv și să inițieze și procedura de modificare a Constituției. După cum se vede, decizia la vârful Partidului Democrat a fost asumată, întrebarea care se pune este dacă democrații dispun de numărul necesar de voturi pentru modificarea Constituției?”
Europa Liberă: Și aici ne gândim la Partidul Socialiștilor. Ortacii politici ai președintelui Dodon, cum era și de așteptat, au respins din start propunerea democraților. Și atunci, cine ar putea sprijini această propunere, mă rog, strângându-și nasul?
Astăzi ar fi ideal, dacă pe fondul deschiderii Uniunii Europene privind admiterea noilor membri, anunțată de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, propunerea democraților ar întruni consensul clasei politice și asentimentul larg al populației...
Gheorghe Cojocaru: „Sigur, mai rămân în cazul acesta comuniștii, liberalii și liberal-democrații, cei care au reprezentare parlamentară. Liberalii și-ar dori mai mult decât propun democrații; ei și-ar dori să voteze pentru o clauză care să prevadă integrarea euroatlantică a Republicii Moldova. Liberal-democrații, sesizând oportunitatea momentului, sunt pregătiți să vină cu o inițiativă aparte privind consacrarea în Constituție a sintagmei „limba română”, care va trebui cumva negociată cu majoritatea actuală parlamentară și aici s-ar putea ajunge la o înțelegere reciproc convenabilă. Se pare, și comuniștii președintelui Voronin devin pe zi ce trece tot mai tentați de un gen de eurocomunism cu fața locală...”
Europa Liberă: Dar, opoziția „de stradă”, antisistem, ce ar putea spune, pentru că este pusă într-o situație delicată – i se testează europenismul, în felul acesta, sau nu?
Gheorghe Cojocaru: „Da, acest segment al opoziției, a celei de dreapta, în special, dacă este una antisistem, nu pare să fie și antieuropeană, dimpotrivă. Însă, mai curând, surprizele vor veni din alte zone, de la Tiraspol, de exemplu. Astăzi ar fi ideal, dacă pe fondul deschiderii Uniunii Europene privind admiterea noilor membri, anunțată de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, propunerea democraților ar întruni consensul clasei politice și asentimentul larg al populației, astfel încât întreaga societate să se regăsească într-un echilibru atât de necesar. Până acolo, însă, mai e mult până departe.”
