Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, spune că ultimele numiri din sistemul judecătoresc „ridică îndoieli cu privire la sinceritatea cuvintelor despre reforma sistemului de justiție”. Michalko s-a referit la deciziile de marți al Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi în calitate de șef al Curții de Apel Chișinău pe Vladislav Clima, unul dintre magistrații care, în 2018, a sprijinit decizia justiției de a anula alegerile de primar din capitală. Este subiectul aflat în vizorul istoricului și comentatorului politic Gheoghe Cojocaru.
Gheorghe Cojocaru: „Prin definiție, conform principiului separației puterilor în stat, justiția este o putere aparte de cea legislativă și executivă, fiind, în același timp, și o oglindă a regimului politic sub care își exercită îndatoririle și prerogativele, dar și o oglindă a societății în ansamblu. Nu întâmplător, probabil, zilele trecute cu privire la această oglindă prim-ministrul Ion Chicu n-a putut să-și stăpânească o erupție de nemulțumire în legătură cu alegerea unei doamne magistrat, cu dosare pierdute la CEDO, în funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție. Iar odată cu promovarea în fotoliul președintelui Curții de Apel Chișinău a magistratului care în 2018 a invalidat alegerile locale pentru primăria capitalei oglinda justiției actuale s-a deformat rău de tot.”
Europa Liberă: Premierul Chicu, dar și ministrul justiției au lăsat cumva să se înțeleagă că asta se întâmplă cu de la sine putere, că nu există niciun fel de pârghii care ar fi determinat asemenea stări de lucruri. În schimb, despre fondul acestor promovări în justiție a vorbit foarte clar șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, care s-a arătat profund dezamăgit de alegerile făcute de membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia finală în privința numirii în funcție a acestor magistrați va aparține oare parlamentului și șefului statului? Dvs. cum credeți?
Gheorghe Cojocaru: „După ce ambii magistrați au fost aleși cu o majoritate de voturi în Consiliul Superior al Magistraturii, încât până și ministrul justiției s-a arătat controversat, explicând această situație printr-o încrengătură a unor interese corporatiste, actuala majoritate parlamentară va trebui să dea verdictul. Fie ambii magistrați vor fi respinși, fie ambii vor fi confirmați în funcție, fie doar unul sau altul va întruni aprobarea instituției legislative. Opoziția cu certitudine nu va rata ocazia de a demasca injustițiile din justiție, însă interesele și factorul politic, cel care este suspectat că face jocurile în justiție, își vor spune cuvântul.”
Europa Liberă: Mass-media, cea care își poate permite să dea frâu liber unor versiuni, a acreditat ideea că magistratul promovat în funcție a fost, de fapt, recompensat pentru anularea alegerilor primarului de Chișinău. Sunt niște recompense vizibile, crede mass-media. Autorii acestor analize presupun că Igor Dodon va fi ispitit să folosească și în continuare asemenea posibilități pentru a ține sub control scrutinul apropiat, dar și cel parlamentar. Dvs. credeți în asemenea versiuni?
Gheorghe Cojocaru: „Dacă sunt adevărate informațiile care au ieșit la iveală în presă în legătură cu conexiunile dintre anturajul președintelui și unii reprezentanți ai magistraturii, promovările recente prin Consiliul Superior al Magistraturii pot fi o confirmare a unor interese oculte din această perspectivă politică și electorală. Or, complicitățile dintre factorul politic și cel al justiției sunt pasibile de pedeapsă conform legii, fiind și extrem de nocive pentru sistemul imunitar al societății.”
Europa Liberă: Magistrații preferă să se ascundă după principiul separației puterii, dar societatea este în drept să întrebe: cine ar putea dejuca aceste complicități și să le curme în beneficiul societății în întregime?
Gheorghe Cojocaru: „Până la urmă, tot factorul politic. Liderul democrat Pavel Filip, prim-ministru în 2018, când au fost anulate rezultatele alegerilor pentru primăria capitalei, a declarat în repetate rânduri că ar regreta acea decizie reprobabilă a justiției din Chișinău și că, în calitatea sa de șef al executivului, a avut de suportat consecințe neplăcute ale hotărârii respective. Iată că acum democratului Pavel Filip, ca și altor reprezentanți ai majorității parlamentare, li se oferă prilejul de a contribui la curățarea corpului magistraturii de persoane toxice și de a îndrepta oglinda strâmbă a justiției din Republica Moldova.”
