Linkuri accesibilitate

Gheorghe Gaberi: „Trebuie găsită o variantă de mijloc ca și procesatorul și producătorul să supraviețuiască”


Struguri pe piața de la Cimișlia

Un interviu cu președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri.

Cea de-a 17-a ediţie a Zilei Naţionale a Vinului va fi sărbătorită în acest an, pe 6 şi 7 octombrie in PMAN din capitală. Bucurie pentru cei care vor sărbători și tristețe pentru viticultorii care sunt nemulţumiţi de preţul strugurilor. Procesatorii oferă mai puțin de doi lei pe kilogramul de struguri, în funcție de soi. Gheorghe Gaberi, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri explică de ce agricultorii nu-și pot vinde recolta.

Gheorghe Gaberi în dialog cu Valentina Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:58 0:00
Link direct

Europa Liberă: Se zice că toamna se numără bobocii, dar unii țărani nu-s bucuroși de acest numărat, pentru că nu-și pot vinde strugurii, iar dacă au norocul să-și dea recolta la procesare, prețul oferit pentru un kilogram este mult prea mic, în jumătate comparativ cu anul trecut. De ce?

Gheorghe Gaberi
Gheorghe Gaberi

Gheorghe Gaberi: „Eu am să încep de la același lucru că toamna se numără bobocii și, de regulă, se plânge când ai puțini boboci. În situația dată, plânge lumea, fiindcă are prea mulți boboci. Am avut un an cu roadă bună, un an în care ar trebui să ne bucurăm că a fost bun și avem acum mulți struguri, dar, din păcate, dreptatea e și din partea viticultorilor, care au un produs pe care nu-l poți ține prea mult, trebuie să-l recoltezi în termeni optimi și să-l predai undeva în termen de o zi-două. Și ceea ce s-a întâmplat o dată în plus demonstrează că agricultura nu este un mecanism perfect, din păcate, nu s-au creat aceste relații de cooperare dintre producătorii de materie primă și cei care o colectează pentru procesare și aceasta este evident.”

Europa Liberă: Anul trecut spun că au vândut-o la preț bun, 4 lei pentru un kilogram, anul acesta nici cu 2 lei n-o pot comercializa.

Gheorghe Gaberi: „Valentina, eu m-am bucurat anul trecut când strugurii de soiuri tehnice au ajuns la 9 lei și s-au vândut și cu 11 lei; un preț rezonabil, care deja se apropie de costul strugurilor în țările europene. Evident că soiurile solicitate, calitatea asigurată de la producătorii mari. Ceea ce ține de producătorii mici, așa li-e soarta lor, fiindcă au o suprafață foarte mică, o cantitate foarte mică de struguri care, de fapt, în condițiile lipsei de capacități de procesare a strugurilor proprii aproape este imposibil. Vă imaginați, o fabrică care produce un vin de soi, care trebuie să colecteze doar strugurii de un singur soi, dintr-o plantație în care au fost respectate toate normele tehnologice ca să aibă calitatea strugurilor, să fabrice un vin bun, să-l vândă, mai ales în piața în care există o concurență extraordinar de mare, e complicat să-ți imaginezi cum poți colecta strugurii de la producătorii mici pentru a produce vin de înaltă calitate.”

Europa Liberă: Ce să facă omul care are 5-6 hectare sau până la 2 hectare?

Gheorghe Gaberi: „De aceea, eu vreau să revin la vara anului curent când atât eram de fericiți când au declarat că în ultimii zece ani pentru prima dată în stocuri au rămas vinuri doar din roada unui an. S-au eliberat stocurile, au crescut exporturile și toți așteptau că în toamna curentă vor câștiga bani din vânzarea de struguri. Din păcate, capacitățile reduse ale întreprinderilor și problema aceasta de logistică, dar eu cred că este o problemă mare de logistică. Ceea ce ține de prețuri, aici este un comportament inadecvat al colectorilor.”

Europa Liberă: Ce să facă bietul țăran care își plânge de milă că nu are cui să dea strugurii pe care i-a crescut?

Gheorghe Gaberi: „Dacă vorbim de țăranul care are 3-4-5 hectare de vie de soiuri tehnice, viitorul este de partea lui, însă el trebuie să știe foarte bine cui trebuie să vândă strugurii și când trebuie să-i vândă. Trebuie stabilită această relație cu fabricile care colectează strugurii ca ei să știe. Noi avem parteneriate foarte stabile chiar în industria vinului când ani de-a rândul Cricova colectează, știe de unde, chiar zeci de ani de acum de la aceiași producători, însă trebuie să existe această relație stabilă. Întâmplător nimic nu se face bine.”

Europa Liberă: La piața din Ciuciuleni, mai mulți țărani care au suprafețe mici spuneau că nu reușesc măcar să-și recupereze investițiile pe care le-au făcut crescând strugurii.

Gheorghe Gaberi: „Este corect, fiindcă în Ciuciuleni și nu doar acolo, în centrul Moldovei viile industriale au fost împărțite în cote mici, acolo deținătorii de vii au câte 20-30 de ari. Chiar am avut o întâlnire cu primarul de Ciuciuleni și am discutat inclusiv tema aceasta. O bună parte din vii sunt de soiul Izabela, soiuri care în ultimii ani nu mai sunt cerute, de atunci de când s-au redus vânzările pe piața Federației Ruse, iar în alte piețe vinurile din aceste soiuri nu sunt solicitate și evident că prețul a scăzut brusc. În Ciuciuleni, cei care dețin plantații de acest soi colectează, împachetează strugurii și-i vând în stare proaspătă în Federația Rusă.”

Europa Liberă: La Cantemir iarăși am discutat cu câțiva mici producători care îmi spuneau că e aceeași problemă – lipsa pieței de desfacere sau rămânerea strugurilor în gospodăria privată. Ce să facă omul cu cantitățile acestea mari pe care le-a crescut? Cineva zicea că vin agenți economici din Găgăuzia și achiziționează o parte din strugurii crescuți la Cantemir, dar nu le surâde norocul multora.

Gheorghe Gaberi: „Evident că, după ce s-a început sezonul de recoltare, chiar și comportamentul fabricilor de vin s-a schimbat brusc pentru că prețurile au fost inițial de 4-5 lei pentru soiurile albe, pe urmă au căzut în diminuare. Când au văzut situația aceasta, cu părere de rău, mai multe întreprinderi de colectare, fabricile de vin au revenit foarte repede la o practică învechită când se zicea: „dacă vreți să predați strugurii, îi primesc la procesare, dar îi voi plăti când voi vinde vinul”. Iată acesta este un lucru foarte negativ.”

Europa Liberă: Cine trebuie să intervină aici?

Gheorghe Gaberi: „Doar piața trebuie să intervină. În alte state există practici când statul are un mecanism de intervenție atunci când se creează un surplus de o oarecare marfă, atunci ea se colectează de la proprietari, se procesează și ulterior statul o vinde și-și recuperează banii.”

Europa Liberă: De ce lipsește un asemenea mecanism în Moldova?

Gheorghe Gaberi: „Ar trebui să existe. Nu știu cât de eficient ar putea fi în cazul strugurilor, fiindcă este un produs foarte specific și eu din nou revin că este complicat anume din aceste considerente. Trebuie să dispui de cel puțin 50-60 de tone ca să faci un vin de soi, echivalent cu vasele, echivalent cu liniile de procesare.”

Europa Liberă: Dar fabricile de vin au undă verde să speculeze pe seama prețului?

Gheorghe Gaberi: „Nu ar avea undă verde și chiar m-am bucurat că au fost invitați la minister nu demult, s-a discutat tema asta foarte aprig, fiindcă nimeni nu știe ce va fi la anul. Când ai o cooperare de lungă durată, atunci există stabilitate. Trebuie să fie găsită o variantă de mijloc când și procesatorul, și producătorul trebuie să supraviețuiască, să-și achite costurile, să-și acopere cheltuielile, fiindcă pentru nimeni nu va fi mare fericire dacă la anul proprietarii de vii vor abandona viile, cum s-a mai întâmplat și cu multe alte suprafețe.”

Europa Liberă: Mulți așa și spun că vor defrișa plantațiile de vii, pentru că nu mai are rost să câștigi în baza acestei afaceri.

Gheorghe Gaberi: „Nu știu dacă e corect ceea ce zic ei. Eu văd altfel lucrurile, dar trebuie să creăm acest parteneriat dintre producătorii de materie primă și cei care procesează, care comercializează produsele. Doar asta este calea civilizată și pe ea trebuie să mergem. Și în situațiile acestea evident că este complicat să vii în poziția celui care are struguri și nu-și acoperă cheltuielile. El a așteptat un an întreg să-și recupereze banii pe care i-a investit și chiar să aibă un câștig, să se pregătească pentru sezonul viitor.”

Europa Liberă: Dar ei își pun întrebarea și mai direct. Autoritățile statului, agenții economici spun că s-au diversificat piețele, că ar trebui mai mult să fie la export, iar pe de altă parte, li se pune această piedică.

Gheorghe Gaberi: „Și aceasta este un motiv, fiindcă s-au diversificat piețele, am venit în piețe cu cerințe foarte înalte și noi trebuie să producem un produs de calitate superioară. Iar ceea ce se întâmplă cu materia primă, deja repet că este complicat din loturi foarte mici, crescute individual de fiecare și mai ales anul acesta când am avut o roadă bună.”

Europa Liberă: Deci, nu-i încurajați?

Gheorghe Gaberi: „Eu îi încurajez să stabilească relații cu fabricile, să producă strugurii exact după tehnologia pe care o impune cumpărătorul și atunci au să dispară aceste probleme și eu sunt ferm convins că și problemele prețurilor atunci ei vor putea să le soluționeze astfel ca nimeni să nu rămână în pierdere. Anume aceasta trebuie să facem și din experiența mea cu producătorii de struguri de masă exact așa a fost. Trei ani în urmă, la Cantemir oamenii solicitau ca să interzicem la acești cu microbuzele care veneau în vii. Acum fiecare știe – are 2 hectare de struguri de Moldova, știe cine i le-a comandat, știe când va veni să le culeagă, care sunt cerințele și toți respectă aceeași tehnologie. Deja lucrurile sunt privite altfel.”

Europa Liberă: Dar la nivel de stat, există o analiză clară care să spună care e volumul de struguri care urmează să ajungă pe piață? Sau capacități de stocare, sau ce vor producătorii, ce vor prelucrătorii? Există o asemenea analiză?

Gheorghe Gaberi: „În cadrul ministerului există un consiliu pe produsul vitivinicol, un consiliu în a cărui componență sunt reprezentanții atât organelor de stat, cât și cei din ramură și acolo se discută, acolo se stabilește care este roada prognozată, fiindcă ea tot variază; care sunt solicitările întreprinderilor; care este tendința pieței de vinuri, adică o tribună de la care se spune încotro trebuie să mergem și chiar se declară și prețurile orientative, însă de fiecare dată piața le corectează. Anul trecut s-au declarat niște prețuri la nivel de 5-6 lei, am spus că au ajuns mult mai sus la unele soiuri, anul acesta, din păcate, au fost declarate...”

Europa Liberă: Au coborât până la 1 leu.

Gheorghe Gaberi: „Măcar că erau declarate tot prețurile mai mici, știind că avem mai mare roadă, însă mai târziu, pe parcursul sezonului de recoltare prețurile s-au diminuat drastic.”

Europa Liberă: Dvs. ați spus că s-au golit stocurile.

Gheorghe Gaberi: „Au fost declarațiile tradiționale înainte de începutul sezonului, care au fost colectate de Oficiul Viei și Vinului și am văzut această informație public, s-a spus că stocurile de vinuri sunt echivalente cu o roadă. Aceasta este normal ținând cont de tehnologia vinului care se maturează ș.a.m.d. Deci, când cineva specula că nu mai există vase, eu ca un om din agricultură, mă gândeam: dacă le-ați golit, de ce nu le umpleți pe toate? Măcar că poate să existe și această problemă de lipsă de vase la unele întreprinderi.”

Europa Liberă: Și acest lucru s-a întâmplat în pofida faptului că Federația Rusă mai menține embargoul pentru vinurile moldovenești?

Gheorghe Gaberi: „Nu există embargo la vinurile moldovenești...”

Europa Liberă: Dar oficial nu a fost ridicat acest embargo?

Gheorghe Gaberi: „A fost ridicat, 18 companii au dreptul de export. Nu prea exportă, deoarece altă pricină este pe piața Federației Ruse: capacitatea de cumpărare, prețurile oferite, modul de achitare și evident că taxele care încă sunt menținute, care pun vinurile noastre pe o poziție mai rea decât altele.”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că astăzi nu mai există embargou din partea Rusiei pentru vinurile moldovenești?

Gheorghe Gaberi: „Embargo ar însemna atunci când este o interdicție totală. Nu este așa ceva, chiar și ieri am expediat către „Rospotrebnadzor” cererea de la Vinăria Țiganca care dorește să vină în această piață. Problema principală sunt prețurile și modul de achitare care nu sunt atractive și majoritatea producătorilor de vinuri, cei care fac vinuri calitative caută piețe și mai scumpe și unde e mult mai simplu accesul, fiindcă certificările care au loc dublu, pe urmă taxele care sunt impuse îi pun pe exportatori în niște condiții care nu sunt atractive.”

Europa Liberă: Și atunci, vinurile moldovenești ajung pe alte piețe?

Gheorghe Gaberi: „Vinurile se vând.”

Europa Liberă: Pe piața Uniunii Europene, pe piața americană, japoneză, africană...

Gheorghe Gaberi: „...pe piața chineză. Avem piețe cam la același nivel – piața chineză, piața României, piața Cehiei, piața Poloniei, piața Federației Ruse. Iată așa este o eșalonare a statelor. Primele 5-6 piețe unde avem cam același nivel de vânzări, iar vinurile îmbuteliate, cele mai multe îmbuteliate avem pe piața Chinei, unde pleacă doar îmbuteliate; piața Belarusului a rămas una importantă de furnizare a vinurilor, mai ales în vrac. În piața de vinuri s-a creat o situație foarte bună când avem cel puțin 5-6 piețe țintă unde exporturile sunt la nivel de la 10 la 15 la sută, adică nu avem o piață monopol.”

Europa Liberă: Și în haznaua statului câți bani ajung de la exportul vinurilor?

Gheorghe Gaberi: „Ajung... nu vreau să numesc cifra acum, dar am avut o creștere bună anul trecut, adică ramura vinicolă își recapătă poziția importantă pe care a avut-o tot timpul în structura exporturilor și în veniturile care sunt încasate din exporturi. Eu văd mai optimist perspectiva acestei ramuri și probabil la Festivalul Vinului dispoziția va fi mai bună, dar avem piețe noi și avem posibilități să le extindem. O piață extraordinar de bună este piața Indiei pe care doar acum începem s-o examinăm cu aceleași ritmuri și temeri cum am procedat cu piața Chinei ca acum să devină nr. 1 pentru vinurile îmbuteliate. Acolo prețurile sunt foarte bune, capacitățile de cumpărare la un număr extraordinar de mare de populație sunt bune, de aceea avem perspective și ramura se dezvoltă.”

Europa Liberă: Dar nu vreți să ne spuneți cât aduce ea în bugetul statului?

Gheorghe Gaberi: „Nu vreau, ca să nu greșesc, dar știu că încasările față de anul trecut au fost în creștere.”

XS
SM
MD
LG