Linkuri accesibilitate

Presa americană la despărțirea de Gorbaciov: A trebuit să eșueze pentru a face o lume mai bună


Liderul sovietic, Mihail Gorbaciov, (stânga) și președintele SUA, Ronald Reagan, semnând, pe 8 decembrie 1987, la Washington, un tratat pentru eliminarea rachetelor de rază scurtă și medie
Liderul sovietic, Mihail Gorbaciov, (stânga) și președintele SUA, Ronald Reagan, semnând, pe 8 decembrie 1987, la Washington, un tratat pentru eliminarea rachetelor de rază scurtă și medie

La moartea fostului lider sovietic, Mihail Gorbaciov, presa americană trece în revistă contribuțiile acestuia la încheierea a ceea ce a devenit doar o primă fază a războiului rece, dar și limitele acțiunii sale politice, ținând cont de ceea ce avea să urmeze.

Presa americană la despărțirea de Gorbaciov: A trebuit să eșueze pentru a face o lume mai bună
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:04 0:00
Link direct

Mihail Gorbaciov a fost „un lider sovietic paradoxal atunci când lumea avea nevoie de unul” – arată editorialul din Wall Stree Journal continuând „Atunci când a preluat conducerea el avea aproape putere deplină, dar a făcut reforme care i-au subminat puterea. El a avansat în ierarhia comunistă, dar a prezidat asupra sfârșitului regimului. Cea mai importantă realizare a sa a fost să permită încheierea războiului rece fără un adevărat război sau o conflagrație mai gravă de care omenirea s-a temut timp de decenii”.

În același ziar, William Taubman scrie că Mihail Gorbaciov a încercat să salveze Uniunea Sovietică, dar acțiunile sale au dus la distrugerea ei. Mihail Gorbaciov „a schimbat atât propria țară cât și întreaga planetă, dar în nici unul dintre cazuri la fel de mult cât și-a dorit. ” Eșecul său ultim pare, în retrospectivă, aproape inevitabil, dar el merită să fie celebrat, după cum a scris analistul rus Dmitry Furman ca „singurul politician din istoria rusă care, deținând puterea în mâinile sale, a optat voluntar să și-o limiteze, riscând chiar să o piardă, în numele unor valori morale de principiu”. Autorul își exprimă speranța că, într-o zi, Rusia își va relua drumul către democrație și lumea va depăși mentalitatea războiului rece și dacă și când asta se va întâmpla, Mihail Gorbaciov va trebui menționat ca cel care a fost prezent la început.

Editorialiștii de la Washington Post scriu că Mihail Gorbaciov a eșuat în ambițiile sale, dar a adus „o lume mai bună”. Editorialul continuă „Unic în rândurile dictatorilor, Mihail Gorbaciov a fost un perdant onorabil. Nu este nici o rușine într-o astfel de caracterizare”.

În Bloomberg, Leonid Bershidsky scrie „Mihail Gorbaciov a eșuat în toate încercările sale ca ultim lider al Uniunii Sovietice. Țara pe care a condus-o a putut schimba în bine omenirea, doar eșuând – și a făcut-o. Dar din nefericite, nu pentru mult timp”. Autorul continuă „Vladimir Putin l-a învinuit explicit pe Mihail Gorbaciov pentru că nu a obținut în scris promisiunea că Statele Unite nu vor extinde NATO. L-a acuzat și pentru dezmembrarea Uniunii Sovietice. Dar Mihail Gorbaciov a regretat sfârșitul Uniunii Sovietice la fel de mult ca Putin. Deși a avut dezacorduri cu Putin, pe care l-a caracterizat drept prea ”iliberal”, Gorbaciov a spus în 2019 că Putin e „fidel democrației”.

Starea de sănătate precară nu i-a permis lui Mihail Gorbaciov să se pronunțe cu privire la războiul din Ucraina, un prieten spunând doar că e dezamăgit, dar în 2015 el a apărat anexarea Crimeei. „Mihail Gorbaciov a răman confuz cu privire la semnificația moștenirii sale” – arată articolul.

În New York Times, Serge Schmemann, scrie „E greu să întâlnești un rus astăzi care să-l vadă pe Mihail Gorbaciov în culori pozitive, departe de imaginea curajoasă și eroică în care e privit în Occident. Pentru cei care gândesc ca Vladimir Putin, el e cel care a distrus Uniunea Sovietică. Pentru democrați, el a fost liderul care a eșuat să își îndrepte succesorii într-o direcție pozitivă”.

Andrew Higgins scrie în New York Times: „Până la moartea sa, speranțele, libertățile și haosul pe care le-a adus în cei șase ani în care s-a aflat la putere, prin politicile sale de glasnost și perestroika, au fost date la o parte, la început prin tulburările din anii 90 și-apoi cei 22 de ani de domnie a lui Putin, care a preluat puterea în numele restaurării ordinii”.

XS
SM
MD
LG