După negocieri acerbe timp de șase luni, pentru a pune capăt unei confruntări de datează de 27 de ani, Grecia și Macedonia au semnat un acord istoric în baza căruia fosta republică iugoslavă se va numi în viitor Macedonia de Nord. Ceremonia de semnare a acordului s-a desfășurat în apropierea frontierei, pe malurile lacului Prespes ce aparține ambelor state, în satul elen Psaderes.
Documentul a fost semnat de cei doi miniștri de externe, cel elen, Nikos Kotzias și cel macedonean Nikola Dimitrov, în spatele lor aflîndu-se premierii Alex Tsipras și Zoran Zaev. La ceremonia semnării acordului s-au alăturat și negociatorul ONU, Matthew Nimetz, și responsabila cu problemele de politică externă ale Uniunii Europene, Federica Mogherini.
Grecia se opune din 1991, de la independența republicii iugoslave, păstrării numelui de Macedonia, ce corespunde aceluia al regiunii sale nordice și este încărcat de semnificații istorice naționale, fiind locul de naștere al imperiului lui Alexandru cel Mare. De altfel, întregul parcurs al negocierilor a fost presărat cu incidente naționaliste, Alexis Tsipras și guvernul său, acuzați de ultra-conservatorii eleni de „trădare”, supraviețuind sîmbătă unui vot de neîncredere inițiat în Parlament de principalul său oponent, deputatul Kyriakos Mitsotakis.
Opoziția față de acord este vie și în Macedonia, unde președintele Gjorge Ivanov a anunțat că își va exercita dreptul de veto împotriva așa-numitei „capitulări” a guvernului Zaev. Dar puterile prezidențiale sînt limitate și dacă Parlamentul de la Skopje acceptă acordul, opoziția lui Ivanov nu va putea decît să întîrzie ratificarea sa.
Naționaliștii și între ei mai ales militanții extremei drepte au anunțat că vor organiza proteste în apropiere de Prespes. Dar cele desfășurate la Atena, vineri și sîmbătă, nu au reușit să reunească mai mult de cîteva sute de persoane. Opiniile sînt împărțite de ambele părți și, cum relatează corespondenții de presă aflați în zonă, cel puțin o parte a populației apreciază ceea ce denumește „pragmatismul” guvernanților și perspectiva ca în urma relasării tensiunilor regiunea să beneficieze de o relansare a turismului.
Acordul, subliniază observatorii, mai are de parcurs un traseu pînă la intrarea deplină în aplicare, urmînd să fie aprobat de Parlamentul macedonean, apoi de un referendum popular și definitivat în urma unei revizuiri a Constituției. Abia dacă macedonenii ajung la un final fericit, acordul va fi supus, spre sfîrșitul anului acesta, ratificării Parlamentului de la Atena.
Pe de altă parte, macedonenii au tot interesul să aprobe acordul de ratificarea lui depinzînd șansele de accedere a Republicii în Uniunea Europeană și în Nato. La Skopje se speră ca la următoarea reuniune la vîrf a Uniunii Europene de la sfîrșitul acestei luni, Macedoniei să i se ofere o dată pentru deschiderea negocierilor de aderare. La fel, autoritățile speră să primească și o invitație de aderare la NATO cu ocazia reuniunii Alinaței de la mijlocul lunii iulie.
În timp ce conservatorii eleni îl acuză pe premierul Tsipras de o „minare” a situației în Balcani, acesta insistă că odată cu renunțarea pării macedonene de a-și asuma vreo parte din moștenirea antică macedoneană, Balcanii vor cîștiga un punct important în stabilizarea regiunii. Ministrul elen de externe, Nikos Kotzias îl susține pe premier, atrăgînd atenția că stabilizarea situației în zona de nord a Greciei, va permite diplomației de la Atena să se concentreze asupra altor subiecte prioritare, între care tensiunea în creștere cu Turcia.
