Guvernul a respins astăzi, printr-un aviz, proiectul de lege elaborat de mai mulți cetățeni activi din diasporă și care, potrivit inițiatorilor, urma să îmbunătățească procesul de votare în afara țării, la scrutinul parlamentar de anul viitor. Inițiativa a fost tratată cu reticență de partidele aflate la guvernare, iar decizia executivului a confirmat acest lucru. Până acum, Asociația Promo-Lex, care va monitoriza alegerile din 24 februarie 2019, a criticat autoritățile pentru faptul că au respins în totalitate propunerile diasporei și că au invocat „argumente superficiale”.
Posibilitatea votării cu buletinul de identitate, nu doar cu pașaportul, organizarea alegerilor două zile consecutiv, asigurarea cu cel puțin cinci mii de buletine de vot a secțiilor din afara țării și oferirea dreptului cetățenilor din diaspora de a finanța campaniile electorale sau candidații electorali. Sunt câteva dintre propunerile inițiate de moldoveni stabiliți în străinătate.
Acestea au fost respinse în totalitate de executiv. Ministra Justiției, Victoria Iftodi, a motivat decizia prin faptul că prevederile propuse ar fi confuze și că nu sunt justificate într-un an electoral.
„Inițiativa nu este susținută, inclusiv și pentru faptul că necesită cheltuieli suplimentare din buget, care nu au fost nici identificate, nici calculate, și din motivul că nu vine să îmbunătățească într-un an electoral legislația electorală, dar creează mai multe confuzii, măcar și prin noțiunea de alegător din diasporă, care nu este clar prin ce se deosebește de ceilalți alegători, cetățeni ai Republicii Moldova.”
Decizia guvernului era oarecum previzibilă, mai ales că anterior mai mulți fruntași ai Partidului Democrat de guvernământ au tratat cu reticență propunerile diasporei. Totuși, reprezentanții Asociației Promo-Lex, care au monitorizat scrutinele electorale din ultimii ani, cred că autoritățile au dat dovadă „de superficialitate” atunci când au analizat inițiativele cetățenilor din afara țării și asta pentru că unele au fost foarte tehnice, prin urmare, nu solicitau nici bani și nici mult efort, doar voință politică.
O asemenea propunere se referă la exercitarea dreptului de vot în baza buletinului de identitate, a explicat într-un recent interviu pentru postul nostru de radio, directorul de programe din cadrul Asociației Promo-Lex, Pavel Postica:
„Această prevedere nu necesită cheltuieli financiare din partea statului şi această propunere este, de fapt, una din principalele solicitări ale diasporei. Majoritatea dintre ei sunt plecaţi peste hotare în baza paşapoartelor altor ţări cetăţenia cărora o deţin, spre exemplu România, Federaţia Rusă etc. Termenul de valabilitate al pașapoartelor este destul de scurt. De curând el a fost modificat şi extins acest termen de valabilitate al pașapoartelor. Buletinele de identitate au însă un termen de valabilitate destul de mare şi majoritatea cetăţenilor noştri din diaspora au aceste documente”.
În vara acestui an, când au comasat propunerile într-un proiect de lege, reprezentanții diasporei au pornit de la experiența scrutinelor precedente, după ce diaspora a demonstrat că ar fi în stare să influențeze raportul de forțe în competiția partidelor pentru putere, crede Dumitru Vicol, unul dintre inițiatorii proiectului de lege respins de guvern.
Ei niciodată nu au dorit cumva să îmbunătățească viața noastră de alegător de peste hotare...
„Aceste autorități și-au dat arama pe față. Toate dialogurile constructive cu noi, pe care încercau să le stabilească, au fost doar de ochii lumii. Ei niciodată nu au dorit cumva să îmbunătățească viața noastră de alegător de peste hotare. Motivul principal din cauza căruia ei nu vor ca noi să votăm e simplu: pentru că chiar noi putem schimba balanța votului în momentul în care ori ne întoarcem masiv acasă și votăm de alegeri, ori votăm masivă în diasporă, oricum noi putem schimba balanța votului care este în defavoarea coaliției de la guvernare.”
Stabilită de mai mulți ani la Londra, Natalia Gavriliță se numără printre cetățenii moldoveni care în vara acestui an au protestat în fața Comisiei Electorale Centrale cerând ca autoritățile să aplece urechea la solicitările diasporei. Decizia de astăzi a cabinetului de miniştri nu a surprins-o. Dimpotrivă, spune ea, a confirmat încă o dată că guvernarea se teme de votul moldovenilor din afara țării:
„Este foarte clar că diaspora reprezintă acea clasă de mijloc care este absolut necesară pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, pentru dezvoltarea democrației. Majoritatea celor din diasporă, care votează, trăiesc cu alte realități, percep altfel mesajele care vin din țară. Ei au acces la informație, înțeleg ce se întâmplă, nu se cumpără la mesajele ieftine transmise de guvernare, sunt ambițioși și doresc dezvoltarea Moldovei, pe care guvernarea a demonstrat că nu o poate asigura.”
La scrutinul parlamentar din 24 februarie anul viitor, cetățenii din diasporă vor vota în trei circumscripții uninominale. Una a fost alocată pentru votanții din Europa, cea de-a doua pentru alegătorii din SUA și Canada, iar a treia pentru cetățenii moldoveni din Rusia și spațiul CSI.
