Linkuri accesibilitate

Guvernatoarea Găgăuziei, judecată la Chișinău. De ce este acuzată și ce pedeapsă riscă


Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, cu avocații Vadim Banaru și Sergiu Moraru la Judecătoria Buiucani, 30 aprilie 2024.
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, cu avocații Vadim Banaru și Sergiu Moraru la Judecătoria Buiucani, 30 aprilie 2024.

La Chișinău a început procesul de judecată al guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Ea este acuzată de complicitate la finanțarea ilegală a fostului partid Șor și riscă până la 5 ani de închisoare. Prima ședință, din 30 aprilie, a fost amânată.

Guțul a fost întâmpinată în fața Judecătoriei Buiucani de zeci de susținători, care scandau în limba rusă: „Victorie!” și „Bașcanul nostru e cel mai bun!”. La manifestație au participat și liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și fostul deputat socialist, Vasile Bolea, care este membru al Partidului „Renaștere”. Săptămâna trecută, cei doi au fost cu Evghenia Guțul la Moscova, unde au creat împreună cu oligarhul Ilan Șor blocul politic „Victorie”.

Bașcana le-a spus susținătorilor săi că dosarul este „fabricat” și că este gata să meargă până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a-și demonstra nevinovăția.

Evghenia Guțul și susținătorii săi în fața judecătoriei Buiucani
Evghenia Guțul și susținătorii săi în fața judecătoriei Buiucani

Potrivit procurorilor, Guțul este învinuită de „acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și partidului politic din partea unui grup criminal organizat”. Mai exact, în perioada anilor 2019-2022, fiind secretara unui departament al Partidului Șor, ar fi efectuat curse tur-retur în Rusia ca să aducă la Chișinău bani în numerar pentru finanțarea formațiunii.

Un alt episod în care este vizată Evghenia Guțul se referă la organizarea protestelor antiguvernamentale și remunerarea manifestanților, în septembrie-noiembrie 2022. Procurorii susțin că bașcana ar fi acceptat cu bună știință finanțarea partidului din partea grupului criminal Șor cu 42,5 milioane de lei.

În dosar mai figurează o fostă secretară a oficiului central al Partidului Șor, Svetlana Popan. Aceasta este învinuită că ar fi acceptat în aceeași perioadă 9,75 milioane de lei pentru finanțarea partidului și remunerarea protestatarilor.

Pentru această infracțiune, cele două inculpate riscă amenzi de la 57.500 la 92.500 de lei sau de la 2 la 7 ani de închisoare, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de la 2 la 5 ani.

Judecător specializat în corupție și avocatul Marinei Tauber

Dosarul i-a fost repartizat magistratei Ana Cucerescu, care face parte din lista judecătorilor desemnați să examineze dosarele de corupție. Grupul de procurori este condus de Ghenadi Epure, care prezintă învinuirea și în dosarul fostei vicepreședinte a Partidului Șor, deputatei Marina Tauber. La ședința din 30 aprilie, în instanță s-a prezentat acuzatoarea de stat Cristina Gladcov.

Evghenia Guțul și avocatul său Vadim Banaru așteaptă începutul ședinței de judecată.
Evghenia Guțul și avocatul său Vadim Banaru așteaptă începutul ședinței de judecată.

Guțul a fost însoțită de doi avocați: Vadim Banaru și Sergiu Moraru. Ultimul este și avocatul Marinei Tauber, iar Banaru apăra Partidul Șor în dosarul deputatei. După ce partidul a fost lichidat, Banaru nu mai vine la ședințele de judecată, iar formațiunea este reprezentată în instanță de un avocat de stat.

Cea de-a doua figurantă din dosar, Svetlana Popan, a venit în instanță fără avocat și a solicitat amânarea ședinței cu o lună, ca să-și poată găsi un apărător. Judecătoarea Cucerescu a obligat-o să angajeze un avocat în decurs de cinci zile lucrătoare. În caz contrar, ea va primi un avocat de stat.

La rândul său, Evghenia Guțul a cerut să-i fie înmânat rechizitoriul tradus în limba rusă. Acest document care prezintă sinteza dosarului penal, conține descrierea infracțiunii, analiza probelor și argumentele părților. Avocații guvernatoarei au explicat că, potrivit jurisprudenței CEDO, învinuiții au dreptul să le fie explicată învinuirea în limba lor maternă. Prin urmare, judecătoarea Cucerescu a obligat procurorii să prezinte rechizitoriul tradus în rusă până la 7 mai și a fixat următoarea ședință pentru data de 27 mai.

De la secretară de partid până la guvernatoare

Evghenia Guțul a devenit persoană publică în martie 2023, după ce a fost înaintată de Partidul Șor în calitate de candidată la funcția de bașcan al Găgăuziei. În paralel cu desfășurarea campaniei electorale, Curtea Constituțională examina atunci solicitarea Ministerului Justiției de a scoate în afara legii Partidul Șor.

Pe 14 mai 2023, Guțul l-a învins în turul doi de alegeri pe candidatul susținut de Partidul Socialiștilor, Grigore Uzun, obținând 52,34% de voturi. Iar pe 19 iunie, judecătorii au declarat Partidul Șor neconstituțional.

Susținătorii Evgheniei Guțul în fața Judecătoriei Buiucani.
Susținătorii Evgheniei Guțul în fața Judecătoriei Buiucani.

Potrivit legii, bașcanul Găgăuziei trebuie să fie membru al Guvernului, însă, președinta Moldovei, Maia Sandu, refuză să semneze decretul de numire a Evgheniei Guțul în cabinetul de miniștri, spunând că aceasta „lucrează pentru o grupare criminală”.

În această primăvară, Guțul a fost de câteva ori în vizită în Rusia, unde a avut întâlniri cu politicieni ruși de rang înalt, inclusiv cu președintele Vladimir Putin, căruia i s-ar fi plâns că autoritățile Chișinău ar face presiuni asupra Găgăuziei.

După una din aceste vizite, Guțul a declarat într-un interviu că Găgăuzia examinează posibilitatea să-și declare independența, dacă Moldova se unește cu Romania.

După ședința de judecată din 30 aprilie, jurnaliștii i-au cerut să explice această declarație. „Eu nu promovez ideea separatismului. Eu vorbesc din numele poporului meu, iar noi vrem să trăim în R. Moldova independentă, care va prieteni cu toate țările”, a răspuns Guțul, care pledează pentru relații strânse cu Rusia.

Pe 22 aprilie, când membrii blocului „Victoria” se întorceau de la Moscova, pe aeroportul din Chișinău au avut loc ciocniri între susținătorii lui Ilan Șor și polițiștii de frontieră. Autoritățile spun că au confiscat de la aceștia peste un milion de dolari. Sumele pe care ei încercau să le aducă în Moldova nu depășeau plafonul de 10.000 de euro pentru sumele ce nu trebuie declarate la intrarea în țară. Cărăușii, susține Poliția, primeau recompense de 300-500 de dolari.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

XS
SM
MD
LG