Vorbind Europei Libere după un vot al Adunării Populare privind bugetul Consiliul Electoral local pe anul 2026 și bugetul alegerilor așteptate la primăvară, Cernev a spus că aceste decizii nu țin cont de prevederile noului Cod Electoral al Republicii Moldova și de lichidarea Curții de Apel de la Comrat.
Deciziile operează cu noțiunea de „Comisie Electorală Centrală” a Găgăuziei în loc de „Consiliu Electoral Central” și spun că rezultatele alegerilor sunt validate de „Curtea de Apel Comrat”, care a fost lichidată în 2024, fiind comasată cu cea de la Cahul, responsabilă acum pentru întreaga regiune de sud a R. Moldova.
„Contestăm deciziile de acum ale Adunării Populare pentru a nu admite cheltuirea nejustificată a banilor pentru alegeri neconforme cu legea”, a mai spus Europei Libere Cernev, a cărui titulatură oficială este de șef al Oficiului Comrat al Cancelariei de Stat.
Reprezentantul guvernului central crede că autoritățile de la Comrat au avut timp suficient să armonizeze legislația din autonomie cu noile prevederi ale celei naționale, dar acest lucru nu ar conveni aliaților oligarhului fugar, Ilan Șor, care au condus Găgăuzia în ultimii ani.
„Războiul” sintagmelor
Pe 12 ianuarie, după lungi discuții în contradictoriu, Adunarea Populară a aprobat un deviz de cheltuieli de peste 4,3 milioane de lei pentru primul tur al alegerilor, planificat pentru 22 martie, și un buget de 1,7 milioane de lei pentru Aceasta fusese dizolvată în 2023, dar restabilită la finele anului 2025 printr-o hotărâre a Curții Supreme de Justiție..
Dar, Adunarea Populară a respins sesizările Oficiului Comrat al Cancelariei de Stat, care contestase, între altele, denumirea „Comisia Electorală Centrală” în legislația autonomiei, inclusiv în Codul electoral al Găgăuziei.
Comratul insistă pe denumirea „Comisie Electorală Centrală” – în baza legii din 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei, în timp ce reprezentanța Guvernului în autonomia găgăuză – pe sintagma „Consiliul Electoral Central”, așa cum prevede Codul Electoral al R. Moldova, intrat în vigoare în 2023.
Aceste diferențe de nuanță au provocat cele mai aprinse discuții și acuzații reciproce în forul legislativ găgăuz, unde mulți aleși locali cred că trecerea de la Comisie la Consiliu ar diminua chiar importanța autonomiei lor.
Puținele voci disidente din Adunarea Populară, printre care Alexandr Tarnavschi și Mihail Jelezoglo, au afirmat că menținerea sintagmei „Comisia Electorală Centrală” va putea servi drept argument pentru anularea alegerilor.
Vicespicherul găgăuz, Gheorghi Leiciu, a propus un compromis, ca în deciziile despre organizarea alegerilor din primăvară să fie adăugată și o notă explicativă despre faptul că sintagma „Comisia Electorală Centrală” echivalează cu „Consiliul Electoral Central”.
Propunerea a fost însă respinsă, Leiciu fiind acuzat de unii deputați găgăuzi că ar face „jocul Chișinăului”.
„În cazul în care alegerile din 22 martie vor fi anulate, toată responsabilitatea va cădea pe Oficiul Comrat al Cancelariei de Stat”, a spus în președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji.
Postica: alegerile găgăuze trebuie organizate
Întrebat de Europa Liberă cum poate fi depășită situația, șeful Oficiului Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, a spus că o soluție ar fi organizarea alegerilor din Găgăuzia de către Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău.
Perspectiva CEC este însă diferită. Președinta CEC, Angelica Caraman a declarat Europei Libere încă în iunie 2025 că autoritatea electorală națională nu poate substitui un organ electoral regional în organizarea unor alegeri.
Pentru vicepreședintele CEC, Pavel Postica, conflictul juridic de acum între legile naționale și cele ale autonomiei trebuie soluționat în conformitate cu Codul Electoral al R. Moldova, care prevalează asupra legii privind statutul juridic special al Găgăuziei.
Dar având în vedere că actuala Adunare Populară a autonomiei nu mai poate ajusta legislația găgăuză la cea națională pentru că mandatul său a expirat în noiembrie 2025, alegerile de pe 22 martie trebuie organizate reieșind din aceste „realități obiective”, a spus Postica într-o convorbire cu Europa Liberă.
Cum este ales forul legislativ găgăuz
Adunarea Populară de la Comrat numără 35 de deputați. Ei sunt aleși pe un termen de patru ani. Alegerile se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar în 35 de circumscripții electorale uninominale.
În fiecare circumscripție este ales candidatul care obține majoritatea simplă a voturilor. Dacă deputatul nu este ales din primul tur este organizat al doilea tur de scrutin cu primii doi candidați clasați.
Ambele tururi de scrutin sunt declarate valabile pentru fiecare circumscripție în parte, dacă la urne se prezintă minim 1/3 din alegători. De obicei, în campaniile electorale pentru Adunarea Populată predomină candidații independenți și mai puțin partidele politice.
