Douăzeci și patru de mii de alegători din străinătate s-au înregistrat pe portalul Comisiei Electorale Centrale, care a fost creat pentru a planifica mai bine numărul secțiilor și buletinelor de vot pentru diaspora. Este un număr mult mai mic decât cel al alegătorilor care au votat peste hotare în turul doi al prezidențialelor din 2016, dar mult mai mare decât al alegătorilor care se înregistraseră atunci înainte de votare. O retrospectivă a săptămânii politice:
La prezidenţialele din 2016, se înregistraseră în prealabil doar 3.500 de persoane. La vot participaseră apoi aproape 139 de mii de alegători.
Recordul de acum ar conduce la ideea că participarea la vot în străinătate va fi în acest scrutin extrem de mare, prin urmare guvernarea ar avea o sarcină imediată de rezolvat, consideră expertul în politici publice de la Chişinău, Ştefan Gligor:
„Mesajul este foarte puternic pentru PD şi cei care controlează PD: omenii vor să-şi exercite dreptul la vot şi guvernul este obligat să le asigure condiuţiile necesare. Noi am avut câteva zeci de secţii de votare în 2016 unde buletinele de vot s-au terminat la ora 13.00 – 14.00 ziua - respectiv, la doi ani distanţă, a fost suficient timp ca guvernul să le asigure cetăţenilor noştri dreptul la vot. Vrem să vedem cum răspunde guvernul demersului cetăţenilor noştri din străînătate despre susţinerea deschiderii mai multor secţii de vot, acum, cât mai este timp. Mai multe secţii de vot ar permite mai multor oameni să voteze.
Dacă data trecută am avut 3.500 de înregistrări, iar data asta aproape 25 de mii, deci e o diferenţa de aproape opt ori, cel puţin nu vor putea să spună ca în 2016 că nu au ştiut că va fi o participare atât de mare. Noi înţelegem, inclusiv având un reper ca această înregistrare, că vor fi foarte mulţi oameni care vor dori să participe la vot. Guvernul este obligat să le asigure un număr adecvat de secţii de votare în străinătate”, constată Ştefan Gligor.
Anunţul de ieri al blocului ACUM că va boicota referendumul despre reducerea numărului de deputaţi a fost, cum se ştie, în general încuviinţat de mai mulţi analişti de la Chişinău, care cred că această decizie ar putea ridica şansele de eşec ale plebiscitului iniţiat de democraţii de la guvernare şi ţinut într-o zi cu parlamentarele.
Jurnalistul şi analistul politic, Igor Volniţchi, încearcă să anticipeze însă, ce consecinţe ar avea un eventual succes al referendumului, atât pentru putere, cât şi pentru opoziţia care şi-a îndemnat suporterii să ignore exerciţiul:
„E clar că mulţi cetăţeni din R. Moldova îşi doresc o diminuare a numărului de deputaţi, îşi doresc o limitare a imunităţii deputaţilor, lucruri care au fost foarte bine sesizate de cei din PD şi ei încearcă acum să joace în alegeri pe acest subiect extrem de sensibil. Se pune la cale un joc, un joc perfid, dar pe de altă parte extrem de abil din partea guvernării, care i-ar putea pune în pozişţie de şah pe cei din opoziţia proeuropeană, şi poate că şi pe cei de pe stânga.
Un interviu cu deputatul PDM, Sergiu Sîrbu
Dacă referendumul trece, guvernarea va zice: indiferent de scorurile pe care le-am luat, ideile noastre sunt susţinute de majoritatea cetăţenilor. În acelaşi timp, oponenţii nu au această susţinere. E un potential atac la credibilitate, care ar putea fi folosit în strategiile electorale ulterioare ale puterii democrate. Chiar dacă opoziţia s-a poziţionat corect în raport cu referendumul, în condiţiile în care miza lor nu se va îndreptăţi, această poziţie categorică în raport cu referendumul s-ar putea să se îndrepte împotriva lor.”
