Linkuri accesibilitate

Guvernul Pavel Filip și inițiativele legislative ale anului electoral


Propuneri similare au fost criticate anterior de partenerii de dezvoltare ai R.Moldova

Premierul Pavel Filip a prezentat astăzi, la încheierea unei şedinţe a coaliţiei de guvernare, un pachet de iniţiative legislative de „luptă cu economia tenebră şi stimularea mediului de afaceri”.

Iniţiativele prevăd în linii mari trei puncte: reduceri substanţiale de impozite pentru persoane fizice şi companii, legalizarea bunurilor şi capitalurilor şi decriminalizarea infracţiunilor economice.

Guvernul Pavel Filip și inițiativele legislative ale anului electoral
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:43 0:00
Link direct

Coaliția de guvernare a ales să lanseze inițiativele în ultima săptămână a sesiunii parlamentare, cu menţiunea că ele vor fi adoptate înainte ca deputaţii să plece în vacanţă, urmând să fie puse în aplicare deja în acest an, în ultimul trimestru.

Cel puţin una din ideile cuprinse de pachetul de inițiative a fost criticată anul trecut de parteneri.

Asta ar putea să explice graba de acum a autorităţilor: s-ar putea să vrea să adopte măsurile înainte ca partenerii sau FMI să reuşească să vină cu o reacţie.

Propunerea criticată anterior căpătase denumirea de „decriminalizarea infracţiunilor economice” şi ea constă, în linii mari, în exonerarea de la răspunderea penală a oamenilor de afaceri în anumite condiţii, cum ar fi achitarea benevolă a prejudiciului.

Ambasadorul american la Chişinău, James Pettit, spunea, la vremea respectivă, că ar fi un proiect inutil, care contravine standardelor europene şi care ar trebui înlocuit cu o veritabilă luptă cu corupţia, iar analiştii locali mergeau mai departe şi criticau proiectul pentru că, aşa cum credeau, el ar putea submina lupta cu corupția și investigarea fraudelor economice comise anterior, poate chiar de principalul suspect din dosarul miliardului, primarul de Orhei Ilan Şor.

O altă iniţiativă, la care guvernarea de la Chişinău păruse să renunţe după ce îşi atrăsese critici, dar pe care o readuce acum în discuţie prin noul pachet legislativ, ţine de legalizare - contra unei taxe modice de 3% - a bunurilor şi capitalurilor lipsă din circuitul oficial, idee în care criticii vedeau o măsură de legalizare a unor venituri provenite din fraude şi escrocherii. Premierul Pavel Filip afirmă că ideea anterioară a suferit modificări, astfel ca să excludă impresia că demnitarii şi-ar crea o facilitate pentru ei înşişi:

„Ca să anticipăm opiniile unor aşa numiţi experţi, voi spune clar că de această declarare voluntară nu vor putea beneficia cei care au deţinut funcţii publice după anul 2009: preşedinţi, deputaţi, miniştri, prim-miniştri, judecători, procurori, directori şi vicedirectori de la SIS, PG, CNA, fisc, vamă, BNM, dar şi cei care au beneficiat de credite frauduloase de la băncile cu probleme.”

Observatorii independenţi au primit totuşi cu prudenţă iniţiativa...

Aceste două propuneri mai vechi guvernarea le-a relansat astăzi, concomitent cu câteva măsuri de uşurare a poverii fiscale. Este vorba despre instituirea unui impozit unic, de 12%, pentru veniturile persoanelor fizice, taxate acum cu 7% şi 18%, în funcţie de mărimea veniturilor; reducerea de la 23% la 18% a impozitului în fondul social pentru companii şi dublarea scutirilor personale, măsură prin care, spune premierul, salariile foarte mici ar urma să fie scutite de orice impozitare.

Observatorii independenţi au primit totuşi cu prudenţă iniţiativa. Motivul îngrijorării lui Dumitru Budianschi, de exemplu, director de programe la Expert-Grup, e că noile măsuri vor lovi în veniturile primăriilor şi în fondul de pensii, ceea ce, în lipsa unor acţiuni compensatorii, ar putea deveni o adevărată problemă pentru autorităţi:

„E o acţiune care vine să satisfacă mai mult businessul şi care e orientată spre beneficiul oamenilor care câştigă mai mult. Din punct de vedere tehnic, nu poate fi judecată ca bună sau rea. Este o chestiune politică asumată de persoanele care sunt la putere. Este important ca odată cu ea să se spună foarte clar cum eventualele reduceri de venituri în autorităţile publice locale vor fi suplimentate şi ce se va propune în loc”, ne-a spus Budianschi.

La rândul său, Viorel Gârbu, expertul de la Institutul Economie de Piaţă, nu este sigur că bugetul va suporta reducerile:

„Cu un deficit de aproape 5 miliarde de lei şi alte aproape 2 miliarde de lei, urmare a ratării finanţării Comisiei Europene, aceasta deja înseamnă vreo 10% din bugetul public naţional. Deci, urmează să vedem cum guvernul se va descurca. Aspectul critic pe care îl atest este legat de aceeaşi amnistie fiscală, promovată din 10 în 10 ani în R. Moldova. Vedem alt final de mandat la care se vine cu iniţiativa să se legitimeze mijloace delapidate. Iar argumentarea autorităţilor precum că funcţionarii publici nu vor cădea sub incidenţa acestei legi este copilărească: chiar şi furtul miliardului s-a făcut prin interpuşi”, susţine Viorel Gârbu.

Vorbind alături de premier la briefingul coaliţiei, şeful comisiei parlamentare pentru buget, Ştefan Creangă, a estimat la 2 miliarde de lei costurile din acest an ale propunerilor, dar a exclus cu tărie riscul depăşirii ţintei admisibile de 2,5% din PIB a deficitului bugetar. Creangă a mai spus că autorităţile ar fi punctul de a obţine agrearea măsurilor din partea FMI, instituţie cu care R. Moldova are un acord de finanţare, prin urmare este obligată să-şi coordoneze politicile fiscale şi bugetare.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG